Oltean, Daniela el al.: Ghidul Muzeului Maghiar Bogdand (Satu Mare, 2010)
Localitatea Bogdand se află situată în sudul judeţului Satu Mare, aşezare limitrofa judeţului Sălaj. Geografic se situează în zona de piemont a unităţii denumită Culmea Codrului, care la rândul ei se înscrie în cadrul Platformei Sălăjene nordice. Adăugăm aici că se află aluvionată de pârâul Maja, care străbate localitatea pe direcţia sud-est, nord-vest. Cu toate că menţiunea documentară este relativ târzie, respectiv din anul 1383 (Bogdand; 1454 Magdand; 1475 Bogdan, 1553 Bogdaan), câteva descoperiri arheologice întâmplătoare efectuate în hotarul satului permit afirmaţia că aici au existat comunităţi umane încă din epocile străvechi. Astfel din epoca bronzului (mileniul II a.Chr. - începutul celui următor), au fost găsite fragmente de vase decorate cu motive ornamentale. Locul unde au fost descoperite, în anul 1981, se numeşte “Togul Popii”, situat pe malul drept al pârâului Maja. Din aceiaşi perioadă datează şi urmele de vieţuire omenească din zona de nord-vest a localităţii Bogdand, din locul “ La Cetate”. Pentru perioada istoriei vechi, mai adăugăm faptul că în colecţiile Muzeului Cărei se află mai multe fragmente de vase din epoca dacică, care au fost descoperite întâmplător în anul 1977 în zona denumită “Movilă”. Alături de alte domenii întinse, stăpânite în această zonă de renumita familie Dragffy, şi Bogdandul va fi zălogit în 1443 lui Bartolomeu Dragffy. în conscripţia din 1549 sunt consemnate în localitate 10 porţi iobăgeşti, un jude, 12 săraci, o slugă, precum şi o casă arsă. în 1564 deja face parte din domeniul cetăţii Hodod. Bogdandul alături de Hodod se află în 1703 în stăpânirea comitelui suprem al Solnocului de Mijloc, Wesselényi István. Prima informaţie despre biserica din Bogdand provine din anul 1470, când documentele pomenesc de o ctitorie din piatră. Partea răsăriteană a bisericii este adăugată la începutul secolului al XVIII-lea, iar tumul din piatră este înălţat în 1863. La începutul secolului al XVII-lea locuitorii din Bogdand au îmbrăţişat reforma. Din 1625 după ce se desparte de parohia Hodod, Bogdandul are un predicator propriu. Matricolele datează din 1785. Trebuie amintită existenţa urmelor unei “cetăţi” pe “Vârful de piatră”, având lungimea de 40 de metri şi lăţimea de 25-30 metri. începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea izvoarele documentare sunt lacunare, limitându-se la informaţii legate de aspecte socio-economice privitoare la: numărul de case, număml de iobagi, întinderea pământului arabil sau a păşunilor. Cele două conflagraţii mondiale şi-au revendicat victimele şi de la Bogdand.
