Szőcs Péter Levente (szerk.): Ecsed. Ghid cultural şi istoric (Satu Mare, 2009)
Nagyecsed după desecarea mlaştinii şi pănă în zilele noastre - Nagyecsed a láp lecsapolásától napjainkig
Primul consiliu local ales democratic (1990) a propus obţinerea statutului de oraş ca un mijloc pentru dezvoltarea aşezării. în urma încercărilor din 1994, reluate în 1997, Nagyecsed a devenit din nou oraş în data de 1 iulie 1997. Astăzi, obiectivul cel mai important al localităţii este crearea aspectului urban, înfiinţarea locurilor de muncă, lărgirea gamei serviciilor locale şi stoparea căderii demografice. înfiinţarea Colegiului Reformat Ştefan Báthori sau ridicarea Monumentului Milecentenar la capul podului Crasnei marchează paşi importante spre urbanizare. Dintre iniţiative civile, funcţionarea grădinii botanice şi zoologice este un exemplu pozitiv, contribuind din 1975 la ocrotirea naturii şi la organizarea de activităţi educative şi de popularizare. Nagyecsed a primit o şansă mare prin dobândirea statutului de oraş, posibilitate care trebuie să trebuie să fie utilizată eficient pentru dezvoltarea viitoare. Deschiderea graniţelor oferă o şansă suplimentară de dezvoltare, prin restabilirea relaţiilor istorice cu părţile sătmărene din România. Implementarea programelor comune va avea un efect benefic atât pentru oraş, cât şi pentru întreaga regiune. 48 Nagyecsed a várossá nyilvánítással hatalmas lehetőséget kapott, és ezzel élnie kell jövője, fennmaradása érdekében. Ebben nagy segítségére lehet, hogy a határok átjárhatóságával helyreállhatnak kapcsolatai a romániai Szatmárral. Közös programok indításával fellendíthetik nem csak a települést, hanem az egész régiót. Monument milecentenar Millecentenáriumi emlékmű Milecentenarial monument
