Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Paula Virag: Evenimentele de la finalul anului 1918 şi prima jumătate a anului 1919 din regiunea Satu Mare reflectate în paginile Historiei Domus
Turulung au ajuns ofiţerii armatei secuieşti pentru recrutare, motiv pentru care oratorul din Budapesta a dispărut fără urme10 11. 3. Intrarea armatei române în comitatul Satu Mare în aprilie 1919, armata română a reuşit să spargă linia frontului în zona Ciucea. în 16 aprilie 1919, ea a trecut linia de demarcaţie. Primele trupe române care au intrat în Satu Mare au venit dinspre Sălaj, ocupând Şomcuta şi Baia Mare, apoi zona Careiului". în 19 aprilie 1919, în Sâmbăta Mare a Paştilor, în jurul prânzului, primele trupe române din avangarda Diviziei a 2-a, conduse de colonelul Ressel, au trecut podul peste Someş. în aceeaşi zi, la ora 15, a ajuns în oraş şi generalul Lascăr Davidoglu, comandantul armatei române din nord-vestul Transilvaniei. Autorităţile locale i-au organizat o întâmpinare oficială ”facându-i-se o frumoasă primire în sala festivă a oraşului de către primarul István Lénárd”12. în 18 aprilie 1919, la Satu Mare a venit şi generalul Alexandru Constantinidi, care a depus multe eforturi în sensul organizării şi instituirii administraţiei române în aceste zone. în ziua de 22 aprilie 1919, avocatul Augustin Ferenţiu a fost numit primar al oraşului Satu Mare. în 27 aprilie 1919, la Cărei, Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent, împreună cu Alexandru Racoţi Filip, au preluat prefectura regiunii Satu Mare. în condiţiile succesului militar al armatei române în zona Sătmarului, în 18 aprilie 1919, Divizia Secuiască se retrage pe linia Seini-Tăşnad-Barcău, pentru ca în 20 aprilie comandamentul ei să părăsească Satu Mare, iar divizia s-a retras pe linia Nyírbátor-Mátészalka- Debrecen. în 24 aprilie 1919, generalul Constantin Presan, a trimis o scrisoare comandantului Diviziei Secuieşti, Kratochwill, în care îi comunică faptul că armata română nu consideră Divizia sa ca fiind o unitate comunistă, motiv pentru care românii nu doresc o confruntare militară cu acesta dacă depune armele. Astfel, la 27 aprilie, Divizia Secuiască, mai precis 4.000 de soldaţi şi 4.000 de ofiţeri maghiari se predau Diviziei a 2-a de cavaleri a armatei române13. Despre intrarea armatei române în regiunile sătmărene preotul romano-catolic din Cămin a notat următoarele: în miercurea mare, 16 aprilie a venit prima veste că românii au spart frontul roşu la Zalău şi urmează să ocupe Cáréiul. Deja în joia mare s-au auzit focuri de tun, iar în cursul dimineţii din vinerea mare a venit vestea că liderii comunişti, după ce şi- au însuşit banii oficiului de finanţe şi ai fondului pentru orfani, au fugit din Cărei, în locul lor revenind funcţionarii vechi. în sâmbăta mare înainte de masă a fost momentul cel mai confuz. Prin sat au alergat trupele roşii fugare trăgând focuri de arme. Am efectuat greu, cu cele mai mari emoţii, ritualul de sâmbătă mare, dar pe la prânz, totul s-a liniştit. Trupele române au ocupat Cáréiul în seara din sâmbăta mare, iar în dimineaţa de Paşte au apărut şi în comuna noastră primele patrule româneşti ... în toamnă, românii, după ce pe parcursul anului au înăbuşit comunismul din Ungaria şi au restaurat ordinea legală, au început retragerea. Atunci am sperat că se vor retrage până la Cicârlău Mare, până la linia de demarcaţie anterioară, iar noi de aici trecem înapoi la Ungaria creştină liberă, dar am fost dezamăgiţi că noua graniţă a fost trasă după Berveni între Halmostanya şi Tiborszăllăs, şi astfel am rămas sub imperiul român...14 Evenimentele de la finalul anului 1918 şi prima jumătate a anului 1919 din regiunea Satu Mare 10 Idem. 11 Lucian Cucuiet, Eliberarea judeţului Satu Mare (aprilie 1919). Aspecte inedite din biografia col. Paulian Constantin (1874-1919), în „Satu Mare, Studii şi Comunicări”, XIV, 1997, Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, p. 229. 12 Ibidem., p. 230. 13 Fráter Olivér, A Székely Hadosztály és Dandár rövid története (1918-1919) Tanulmányok a XIX-XX századi történelemből. In. Zeidler Miklós (coord.), ”A 2001. május 21-22-én tartott történész doktorandusz konferencia előadása”, Kaposvár, ELTE BTK, 2002, p. 161. 14 Parohia romano-catolică Cămin, neinventariat. 202
