Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Paula Virag: Evenimentele de la finalul anului 1918 şi prima jumătate a anului 1919 din regiunea Satu Mare reflectate în paginile Historiei Domus
în História Domus din Turulung există câteva informaţii şi despre organizarea militară defensivă din partea de vest a comitatului Satu Mare. Aflăm astfel că frontul a fost în jurul oraşului Seini. Observatorul cu telefon a fost instalat în turnul bisericii din Livada15. Dar, în sâmbătă mare efectivele secuieşti au fost nevoite să fugă Înspre Satu Mare din faţa puterii covârşitoare a trupelor române. Era chiar sfinţirea apei de sâmbătă mare când în biserică au apărut trei preoţi fugari: Horváth György din Iojip, Almási Péter din Livada, Taulvetter János, preot din Sein, şi Szilágyi, pastorul român din Iojib. Românii au putut acum înainta spre Satu Mare fără rezistenţă. Panica a izbucnit şi în satul nostru, crezându-se că vin şi aici şi că vor începe să mâne vitele de pe păşune. Femeile s-au adunat plângând în hohote în jurul bisericii. Vestea însă s-a dovedit exagerată, iar în scurt timp spiritele s-au calmat şi noi am putut oficia în linişte învierea. Mai târziu, în Turulung au apărut doar jandarmi români ocupând locul celor vechi16. în primăvara anului 1919, şi preotul din Tiream notează în História Domus câteva rânduri despre intrarea armatei române şi despre instalarea administraţiei româneşti, exprimându-şi destul de clar părerea despre aceste evenimente. Câteva luni mai devreme, în sâmbăta mare, a intrat armata română. Pentru un timp au tolerat vechea conducere deoarece nu au avut funcţionari pregătiţi şi instruiţi, dar în scurt timp pur şi simplu au fabricat intelectuali români organizând cursuri intensive şi i-au schimbat repede pe vechii funcţionarii de încredere cu oameni incompetenţi17. 4. Concluzii Situaţia politică, socială, economică şi militară din Ungaria de la finalul primului război mondial s-a resimţit şi pe teritoriul comitatelor Satu Mare şi Ugocea, provocând panică şi agitaţie în rândul comunităţilor maghiare de aici. Unii dintre preoţii romano-catolici, în calitatea lor de conducători spirituali ai enoriaşilor lor, au luat atitudine şi au încercat să le explice oamenilor ceea ce se întâmplă, ce înseamnă comunismul şi ce efecte poate avea asupra societăţii civile. însă această implicare în viaţa politică a comunităţii a fost pedepsită prin arestare, zile de temniţă şi umilinţă publică (cazul parohului din Cămin). în însemnările lor din História Domus, preoţii îşi exprimă în mod clar propriile lor sentimente şi temeri faţă de evenimentele care au avut la în toamna anului 1918 şi primăvara lui 1919. Se remarcă dezaprobarea şi nemulţumirea că la conducerea ţării au ajuns comuniştii bolşevici. Criza politică, economică şi militară îi determină să privească cu îngrijorare înspre viitor. Faptul că în parohia lor apar adepţi ai noii conduceri îi uimeşte şi le provoacă sentimente de vinovăţie pentru că nu au aflat mai repede informaţii de la Budapesta pentru a le putea explica oamenilor noua realitate politică. Situaţia din armata maghiară stârneşte, de asemenea, nemulţumirea şi îngrijorarea preoţilor, sentimente exprimate cât se poate de clar în rândurile Historiei Domus. Pentru atmosfera creată ei învinovăţesc noua conducere politică a Ungariei, dar mai ales pe evrei care erau văzuţi ca principali exponenţi ai comunismului bolşevist. Intrarea armatei române pe teritoriul comitatului Satu Mare a fost percepută, în general, ca fiind o acţiune paşnică. în unele localităţi vestea că românii vor ocupa aceste zone a stârnit panică în rândul populaţiei maghiare şi şvăbeşti, ea temându-se că se vor realiza rechiziţii de animale şi hrană, însă aceste temeri au dispărut curând. Odată cu sosirea armatei române, comuniştii maghiari şi gărzile roşii au fugit, de multe ori, luând cu ei şi ultimele resurse financiare ale localităţilor. Paula Virág 15 Parohia romano-catolică Turulung, neinventariat. 16 Idem. 17 Parohia romano-catolică Tiream, neinventariat. 203
