Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)

Claudiu Porumbăcean - Viorel Cămpean: Delegaţi sătmăreni la Maea Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

DEMIAN ATANASIE (1845-1923) Delegat de drept Negreşti14 S-a născut în anul 1845 în localitatea Şişeşti (comitatul Satu Mare, azi judeţul Mara­mureş), ca fiu al fostului preot din Şişeşti şi Negreşti, Andrei Demian. După studiile efectuate la Baia Mare, absolvă teologia la Blaj. Timp de 18 ani a funcţionat ca profesor secundar la Gherla. A avut gradul de profesor emerit de teologie. Implicarea lui nu a fost formală, dovadă fiind faptul că o perioadă a deţinut funcţia de conducător al Societăţii de lectură „Alexi-Şincai”. Din 1886 a condus parohia greco-catolică din Negreşti-Oaş până la sfârşitul vieţii. în aprilie 1919 a fost urmărit de gardiştii lui Kun Béla, pe motivul că a intervenit la C.N.R. din Baia Mare pentru a salva comuna de soldaţi. A stat ascuns până la sosirea armatei române. Din căsătoria cu Luiza Bud (decedată la 25 ianuarie 1924) au rezultat copiii: Iosif -pa­roh şi protopop onorar în Firiza, Tit-paroh în Vişeu de Jos, Cecil - paroh şi protopop tractual în Negreşti (1923-1946), Eufrosia - soţia preotului Anderco din Bixad, Mărioara, Elena şi Irina. Protopopul şi arhidiaconul onorar Atanasie Demian se stinge din viaţă la 29 aprilie 1923 în Negreşti. DEMIAN ATANASIE (1859-1929) Delegat al cercului electoral Şomcuta Mare15 Negreia este o localitate situată astăzi în judeţul Maramureş. Ea a aparţinut însă multă vreme Sătmarului istoric. O familie de vază în Negreia a fost Demian, membrii acesteia condu­când destinele comunităţii locale timp de 70 de ani. Ne vom opri în cele ce urmează asupra unuia dintre fondatorii, am putea spune, fa­miliei de personalităţi Demian. Este vorba despre Atanasie Demian, care era originar dintr-o familie românească de ţărani înstăriţi. Născut în 17 februarie 1859 la Negreia, Atanasie a ajuns să se îmbogăţească din co­merţul cu animale. Despre Atanasie ştim că a absolvit patru clase elementare, o clasă de liceu şi un an de şcoală profesională. Această şcolarizare (deşi redusă), la care desigur se adaugă şi calităţile sale native l-au ajutat să-şi fondeze o gospodărie mai avansată decât mica gospodărie ţărănească. S-a ocupat de agricultură şi pomicultură dar în special de creşterea şi comercializa­rea vitelor. A ajuns să deţină o suprafaţă de cca 100 ha teren agricol şi a luat în arendă vaste terenuri şi munţi pentru păşune, având mari cirezi de vite, cai, porci şi oi. Beneficiind de o asemenea avere şi-a asigurat o poziţie pri­vilegiată în societate. Atanasie Demian se implică în mişcarea naţi­onală devenind chiar unul dintre liderii săi din zonă. Către sfârşitul secolului XIX se formase o legătură deosebită între fruntaşii români din zonă; Atanasie era asimilat de către intelectualii din aceste sate. La 14 ianuarie 1892 se desfăşoară la Seini o conferinţă a ce­lor cinci cercuri electorale din comitatul Sătmar, urmând să fie aleşi delegaţii pentru Conferinţa de la Sibiu şi constituirea clubului naţi­onal electoral din comitat, prin unificarea celor cinci cercuri electo­rale din Sătmar. Se alege Comitetul electoral judeţean format din: Delegaţi sătmăreni la Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 14 Viorel Câmpean, Familia Demian - noi contribuţii documentare, în „Satu Mare. Studii şi comunicări”. Seria istorie-etnograiie-artă, Satu Mare, XXIX/II, 2013, pp. 59-68; Claudiu Porumbăcean, Bujor Dulgău, op. cit., pp. 78-79. 15 Claudiu Porumbăcean, Viorel Câmpean, Atanasie Demian, un artizan al Marii Uniri din părţile Sătma­rului, în 95 de ani de la Marea Unire, Arad, 2013, pp. 112-122. 40

Next

/
Oldalképek
Tartalom