Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Claudiu Porumbăcean - Viorel Cămpean: Delegaţi sătmăreni la Maea Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918
• Alexiu Berinde şi Andrei Medan, preşedinţi; • Gavril Lazăr de Purcăreţi şi loan Roman, vicepreşedinţi; • Vasile Lucaciu şi Ştefan Cherecheş, secretari; • Gavril Barbul, Avram Breban, Atanasie Demian, Basiliu Şavaniu, Gavril Sabo, Alexandru Şteţiu, Vasile Anderco, Daniil Napoian, Dionisiu Bran, Alexiu Pop, Augustin Pelle, Antoniu Gitta, Gheorghe Şuta, Vasile Leşan, loan Costin / membri. Iată-1 deci pe Atanasie Demian într-o companie selectă, alături de numeroşi parohi-protopopi sau vestiţi dascăli din părţile Sătmarului. La 28 mai 1892 Atanasie Demian este prezent cu ceilalţi memorandişti în Viena. Făcea parte din grupul de patru ţărani duşi pe propria-i cheltuială de către dr. Vasile Lucaciu, alături de Atanasie Demian fiind prezenţi: Gheorghe Avram (Şişeşti), Constantin Dipşe (Şurdeşti) şi Pavel Pele (Unguraş). între anii 1905-1921 Atanasie Demian va deţine funcţia de primar la Negreia, calitate în care a urmărit luminarea consătenilor săi. Printre mijloacele folosite întru menţinerea conştiinţei româneşti a fost şi înfiinţarea de şcoli româneşti la sate. Atanasie Demian a convins locuitorii satului Negreia (în totalitate românesc) de necesitatea unei şcoli cu predare în limba română. Prin contribuţia voluntară şi „conştiinţa românească” s-a construit în sat o şcoală cu locuinţă corespunzătoare pentru învăţător, şi s-a stabilit un buget pentru întreţinerea şcolii şi salariul dascălului. în aceste condiţii primul învăţător în noua şcoală din Negreia a fost domnişoara Aurelia Rusu; în paranteză fie spus că această dăscăliţă a avut o emoţionantă poveste de dragoste cu Octavian Goga. De pe urma acestei poveşti de iubire au rămas şi 51 de scrisori, corespondenţă între „poetul pătimirii noastre” şi o învăţătoare cu comportament şi viaţă morală exemplare. Despre Atanasie Demian putem spune că a fost mereu aproape de şcoala din satul natal, căci cu mulţi ani înainte de a fi primar îl găsim în fruntea senatului şcolar, ori chiar director al şcolii. îl găsim şi printre membrii comitetului director al Institutului de credit şi economii „Aurora”, înfiinţat în 1906 la Baia Mare. Printre alţi membri de frunte se numărau: George Pop de Băseşti, Iosif Pop de Turţ, Constantin Lucaciu, Teofil Dragoş, Atanasie Demian, etc. De asemenea, cel puţin din anul 1908 se număra printre membrii Despărţământului Sătmar-Ugocea al „Astrei”. îl găsim, desigur, implicat şi în activitatea politică, lucru ilustrat de faptul că în 1909 Atanasie Demian s-a aflat printre cei aleşi în comitetul cercului electoral Şomcuta Mare al P.N.R. comitatens Satu Mare. Toamna anului 1918 îl găseşte în plin efort organizatoric. Astfel, la 21 noiembrie 1918 a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional Român Tăuţii de Jos. La 27 noiembrie 1918 a fost ales printre delegaţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Atanasie Demian a decedat la 1 august 1929 în Tăuţii de Jos, după ce o perioadă îndelungată fusese bolnav. După ce se asigură că toţi succesorii săi primesc partea cuvenită din averea mobilă şi imobilă (una apreciabilă), la capitolul VI din Testament, Atanasie Demian le cere fiilor săi ca „în caz de vânzare a viei din Tăuţii de Jos să constituie o fundaţie de 100.000 de lei numită după numele testatorului, administrată de Episcopia gr. cat. din Gherla cu destinaţia de ajutorare din venitul anual un student bun din familie”. Claudiu Porumbăcean, Viorel Câmpean 41