Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Istorie
din vizitaţiile sale canonice din anii 1774-1776, când a străbătut sat după sat în comitatele Crasna, Solnoc şi Cluj30, să fi fost şi la Lelei. La 1842 Leleiul se afla încă în jurisdicţia episcopiei de Alba Iulia - Făgăraş. Şematismul romano şi greco-catolic pe anii 1842-1843, care descria întreaga parte ungară a Imperiului Habsburgic, ne oferă câteva informaţii suplimentare31. Aflăm că satul Lelei funcţiona ca o filie a parohiei Sălăţig (azi în Sălaj), care, la rândul său, era subordonată decanatului vicarial al Silvaniei. Biserica din Lelei avea hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Paroh la Sălăţig şi Lelei era Vasile (Basiliu) Moldovan, iar decan vicarial era Alexandru Şterca Şuluţiu. în Lelei sunt consemnaţi 124 credincioşi greco-catolici, iar în Sălăţig 242. Aceste date concordă cu cele din monografia Sălajului coordonată de dr. Petri Mór, care pentru anul 1847 consemna 135 greco-catolici şi cu cele ale recensământului din 1857 care înregistra 129. La 1853 episcopia de Alba Iulia - Făgăraş este ridicată la rang mitropolitan, primul mitropolit fiind chiar Alexandru Şterca Şuluţiu (1854-1867), fostul vicar al Silvaniei32. Astfel încetează dependenţa bisericii greco-catolice româneşti de arhiepiscopia de Esztergom. Mitropolia avea ca sufragane episcopia de Oradea şi cele două episcopii nou înfiinţate, de Gherla şi Lugoj33. De la această dată Leleiul şi satele din jur au ţinut de episcopia de Gherla-Cluj, care a avut sediul la Gherla până în 1930, după care a fost strămutat la Cluj34. La 1867 comunitatea greco-catolică din Lelei, alături de cea din Bulgari, aparţinea de parohia Sălăţig (protopopiatul Oarţei). Existau 127 enoriaşi, preot era Grigoriu Pop, cantor Vasiliu Pop. Satul nu avea şcoală confesională românească, însă erau înregistraţi 10 elevi (în Sălăţig şi Bulgari existau şcoli confesionale, construite din lemn)35. Şematismul Episcopiei greco-catolice de Gherla pe anul 1878 indică faptul că filia Lelei aparţinea de parohia Sălăţig (protopopiatul Oarţei). Numărul greco-catolicilor era de 149. Este amintită şcoala de lemn a comunităţii frecventată de 12 elevi. La momentul respectiv nu existau preot paroh, cantor şi învăţător36. în 1886 Leleiul era, în continuare, o filie a parohiei Sălăţig, aparţinătoare la rândul său de protopopiatul Cehu Silvaniei. Preot paroh era Gheorghe Pop (Georgius Popu). Şematismul episcopiei de Gherla, consemnează pentru acest an 140 credincioşi greco-catolici, ceea ce concordă cu recensământul din 1880, care consemna 136. în Sălăţig erau 156 de greco-catolici, iar în Bulgari, cealaltă filie care aparţinea de Sălăţig erau 262. Pe ansamblul parohiei, în anul 1885, decedaseră 18 persoane şi se născuseră 22. 16 elevi greco-catolici din Lelei urmau şcoala confesională37. Contribuţii la istoria bisericii şi comunităţii româneşti din Lelei 30 Maria Someşan, începuturile bisericii române unite cu Roma, Editura AII, Bucureşti, 1999, p. 124. 31 Universalis Schematismus Ecclesiasticus Venerabilis Cleri Romano et Graeco-Catholici Saecularis et Reguláris, Regni Hungáriáé Partiumque Eidem Adnexarum et Magni Principatus Transsilvaniae pro anno 1842/3, Budae, Typis Regiae Scientiarum Universitatis Hungaricae, 1844, pp. 457-458. 32 Despre reorganizarea bisericii greco-catolice din Transilvania la 1853: Silvestru Augustin Prunduş, Clemente Plaianu, Catolicism şi ortodoxie românească. Scurt istoric al Bisericii române unite, Casa de Editură Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1994, pp. 72-73 şi 88-89. 33 Ibidem. 34 Ibidem, pp. 88-95. 35 Siematismulu veneratului cleru a nou infiintiatei diecesegreco-catolice a Gherlei pre anulu de la Christosu 1867, Tipografia diecezană, Gherla, 1867, p. 151. 36 Schematismus venerabilis Cleri Diocesis Szamoujvariensis Graeci Ritus Catholicorum Pro Aanno a Christo Nato 1878, Tipografia diocezei Gherla, 1878, p. 135. 37 Schematismus venerabilis Cleri Diocesis Szamoujvariensis Graeci Ritus Catholicorum Pro Aanno a Christo Nato 1886, Tipografia diocezei Gherla, 1886, p. 161. 14
