Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

POPULAŢIA ORAŞULUI SATU MARE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX LEA SI PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI ÂL XX LEA

Paula VIRÁG

Abstract: The Calvinist or Roman-Catholic Hungarian population was preponderant in the Satu Mare City during the second half of the 19th century and the first part of the 20th century. On the second place were the Romanians, who were Greek-Catholics and Orthodox, and the Roman-Catholics or Evangelicals Germans. No matter the religion or the ethnicity, the people from this city were young and a big percent knew to read or to write. This fact is explained by the increase of the number confessional schools, where many children could learn, or by the industrialization of the city. The new jobs in industry requested at list to know how to write or to read. That is why the people who came in this urban area for a job, had to have this minimal knowledge. In generally we can say that the demographic evolution of the Satu Mare City was the same with the one of the Satu Mare County or with the one of the Transylvania or Hungary. The political, social and economic aspects influenced the demographic phenomena from this city. They caused the changes that were noted in the census which were organized at the end of the 19th century and the beginning of the 20th century.

Keywords: city, population, census, ethnie, religion, economy.

Intervalul de timp pentru care am realizat analiza aspectelor reconstituirii evoluţiei demografice a oraşului Satu Mare este cel cuprins între 1867-1914. 1867 reprezintă anul în care se încheie pactul dualist austro-ungar, iar 1914 este marcat de începutul primei conflagraţii mondiale. între aceste două evenimente, şi oraşul Satu Mare cunoaşte numeroase modificări atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic şi social, modificări care au influenţat profund evoluţia populaţiei din acest spaţiu.

Se cunoaşte faptul că Imperiul Austro-Ungar a fost una dintre cele mai eterogene ţări ale Europei în ceea ce priveşte naţiunile şi confesiunile convieţuitoare pe teritoriul său: 14 naţionalităţi, numărând fiecare cel puţin 10.000 de indivizi, ce aparţineau la 7 religii. Acest fenomen este valabil atât pentru Ungaria, cât pentru Transilvania.

Satu Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXXII/II, 2016, p. 99-110