Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

Şirul informaţiilor despre situaţia dascălilor din Solovăstru continuă la fila 179v.: Alexandru Negrea învăţător şi cantor 26 decemvrie 1928. Ân anul 1931 pe la Sfânta Marie ceai Mare o plecat învăţătoriu Negrea din Solovăstru şi a rămas cantor Ilie Bogdan ales de coratori biserici alegerea s-a făcut în ziua de 8 ianuar 1932 până atuncea o fost provizoriu. Solovăstru la 10 februar 1933 Ilie Bogdan cantor. Pe aceeaşi filă se semna şi cantorul Ilarie în preajma Marii Uniri: Vrenic omu cari întru sfânta biserică cu evlavie şi cu iubire cu drag. Vrenic de marile Dumnezău Ilarie cantoru în comuna Solovăstru. Anu 1918. Nu lipsesc nici de pe această carte însemnări care conţin date despre fenomene ieşite din comun, aşa cum sunt şi cele notate de cantorul Ilie Bogdan în anul 1934: Ân luna april 1 ân anul 1934 o fost un cutremur de pământ în vechiul regat în unele părţi şi după acela o pornit un vânt forte mare şi o ţinut vo 2 săptămâni o fost un frig foarte mare. Scris-am eu Ilie Bogdan cantorul beserecesc la 5 aprilie în joia ceia mare (f. 179v.).

Semnificative însă ni se par notele scrise de către cantorul Ion Hurdugaci din Solovăstru la mijlocul secolului al XIX-lea. Prima dintre însemnările de pe interiorul coperţii faţă a volumului menţionează pierderea soţiei acestuia: în anul 1849 [în text este trecut anul 1850 şi apoi tăiat] miau murit muerea alui Hurdugas Ion cantorul Szolovestrului în luna lui aprilie în 22 de zile. Mai jos acelaşi cantor a mai notat cu aproximativ doar o lună şi jumătate înainte de decesul soţiei sale următoarele cuvinte: Troiţei s-au numit hramul ca se pezasce tot niamul şi cei dintraste vie un gând şi o voie să fie toţi sânt cari merturisesc fii cerii Tatăl prin Duhul Sfânt aceştia trii unul sânt. Scris-am eu Hurdugats loan Cantor Solovestrului anul 1850 martie în 2. Cu ultima notă de pe interiorul coperţii faţă intrăm în atmosfera revoluţiei de la 1848 şi a dramei trăite de locuitorii din Reghin şi satele aflate în apropierea sa: La anul 1849foarte mare vrazsbe au fost în Cerile Ungaria şi Transilvania între români şi unguri. Este doar începutul a ceea ce urma să noteze cantorul din Solovăstru pe coperta spate a cărţii, o veritabilă mărturie a evenimentelor tragice din anii 1848-1849 prin care a trecut Transilvania: Anul 1848 [în text este trecut iniţial 1849, care este tăiat] sau pus [...] jos şi de aciia înainte. Foarte mare vrajbă sau pornit [în] ţara noastră în Ardial atâta cât foarte multe sace sau aprins şi liau ars unguri tocma şi oraşul Reginul şi Petelia liau ars de tot. în 24 de zile a lunii lui octomvrie după aceia sau sculat români foarte tare aujăcuit curţile domnilor şi leau stricat încă şi pe unguri de pe sate iaujăcuit iau prins pe mulţi ba au şi omorât pe unii din trânşii iară de la anul 1849 [în text 1850 tăiat] de la anu[l] nou înainte biruind ungurii de aciia înainte sau pornit pe români şiau început aijăcui şi ai omorî leau luat vitele, hainele, bucatele şiau început ai prinde şi ai puşca pe români mai ales pe tribuni, pe căpitani preoţi şi dascăli atâta cât mai toate bisericile româneşti în Ardial [...] români au perit puşcaţi [...] şi mulţi au fugit întralte ţări şi aşa au scăpat de unguri. Maiu în vară după Simpetru au venit muscalii în ţară şi au bătut pe unguri şi aşa au scăpat beţii români din mâinile ungurilor. Scrisam eu Hurdugaci Ion diac Solovăstrului în anul 1849 Septemvrie în 14 zile.

Tot de la Solovăstru provine şi un exemplar al Penticostarului'5 tipărit la Blaj, în tipografia Mănăstirii Bunei Vestiri, în anul 176815 16 de către remarcabilul tipograf Petru Papavici. Legătura volumului este realizată din scoarţe de lemn îmbrăcate în piele; coperta faţă este decorată cu un chenar floral, compoziţia centrală fiind un medalion ce prezintă scena Răstignirii. Ornamentaţia coperţii spate este realizată printr-un chenar floral, în interiorul căruia se regăsesc alte trei registre decorative cu motive florale şi geometrice. Pe cotor sunt 5 registre decorative cu motive florale. Legătura mai păstrează elemente ale celor 2 încuietori. Lorzaţul este realizat din filele unui manuscris românesc databil în secolul al XVII-lea [?]. Cartea este completă ca şi paginaţie, chiar mai mult, ea se află şi într-o stare de conservare bună. Ca şi în cazul anterior al Strastnicului, şi pe filele Penticostarului s-au păstrat o serie de mărturii manuscrise cu privire la diferite evenimente sau persoane implicate în viaţa cotidiană a localităţii Solovăstru. Localnicii,

Bogdan Laurenţiu Avram - Simona Loredana Bogdan

15 înv. nr. 1457.

16 BRV IV, nr. 143, p. 86-87.

60