Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)
Istorie
fie ei oameni de rând sau cantori s-au semnat pe filele 149v. şi 150r.: Baciu Teodor. Solovăstru 8 V 1950, Solovăstru la 9 iunie Ilie Bogdan cantor. De asemenea, prin intermediul însemnării de pe fila 62v. ne putem da seama că familia regală a României avea admiratori şi în micuţa aşezare ardeleană, cineva amintindu-şi de aniversarea a 44 de ani de la încoronarea lui Carol I ca şi rege al României: Solovăstru la 10 mai 1925 44 de ani de la suirea regelui Carol pe tron. Pe coperta spate avem o referinţă la evenimentele menţionate şi de către cantorul Ion Hurdugaci în Strastnic, respectiv despre revoluţia de la 1848, fiind amintite recrutările care au avut loc în timpul revoluţiei: în anul 1848 s-au luoat feciori la catane din tot satu chete un ficior. Ultima dintre însemnări, plasată între filele 1-5, ni se pare totuşi cea mai importantă întrucât ea ne relevă modul în care cartea a ajuns la Solovăstru, ea fiind donată bisericii de către Iacob Aron, fratele episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron: Acest Penticostariu s-au dat din cră[ias]ca milă prin Iacov[b] Aron [...] Gavriil [...] din Solovestru 1772 noi[embrie] 717 18. Ultima tipăritură a cărei prezenţă o semnalăm în colecţia de la Alba Iulia provine de la Hodac, este vorba despre un exemplar al Triodului18 apărut la Blaj în anul 177119 în aceeaşi tipografie a mănăstirii Bunei Vestiri, fiind tot o realizare a lui Petru Papavici. Exemplarului îi lipseşte doar foaia de titlu, fiind legat în scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, în ansamblu starea de conservare generală fiind relativ bună. Şi pe filele Triodului s-au păstrat câteva însemnări, între filele 12r. şi 26r. preotul lenei a scris, în 1799, un act de donaţie a cărţii către biserica cu hramul Sfântul Nicolae din Hodac: Această sfântă carte s-au cumpărat de popa Vasile cu crea noi cu tri sprezece florini şi cu Măria şi au dat la Beserica Hodac cu hramul Sfântul Nicolae să le fie pomenire veci şi că şi cine s-ar afla să o ieie sau să o fure să fie, să fie afurisit şi blăstămat de tri sute sfinţi părinţi, 1799 februarie 28 zile, Popa lenei. Şirul însemnărilor de pe cărţile româneşti vechi privitoare la fenomenele meteorologice deosebite se continuă cu o notă, scrisă pe foaia de gardă 1, din perioada de mijloc a secolului al XIX-lea, respectiv anul 1846: în anul 1846 în 26 iulie au venit leacustele rău şi au umplut până în [...]; în anul 1846 au venitu [...] şi au brumat 26 iulie 1846. Cărţile româneşti vechi au dubla calitate, cea de produs tipografic al perioadei considerate vechi pentru spaţiul românesc, dar şi cea de document istoric, dată de prezenţa numeroaselor însemnări de pe filele lor prin intermediul cărora aflăm informaţii noi, uneori necunoscute referitoare la evenimente importante din istoria unor spaţii geografice mai întinse sau mai restrânse, a unor comunităţi, date economice sau despre orice alt lucru care li s-a părut interesant celor care le-au redactat. Prezenţa celor 7 exemplare de carte românească veche în colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe a Alba Iuliei a căror provenienţă o constituie parohiile de pe valea Gurghiului, cu tot cu însemnările redate anterior constituie o parte a istoriei comunităţilor din satele Hodac, Ibăneşti, Jabeniţa sau Solovăstru. Cartea românească veche de pe Valea Gurghiului în Colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe Române... Bogdan Laurenţiu Avram Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei Alba Iulia, RO laurentiu_ab_ro@yahoo.com Simona-Loredana Bogdan Muzeul Etnografic „Anton Badea” Reghin Reghin, RObogdan_simona_loredana@yahoo.com 17 Asupra donaţiilor făcute de Iacob Aron bisericilor greco-catolice din Transilvania vezi şi Iacob Mârza, Activism şi opţiune culturală în secolul al XVIII-lea: loan Iacob Aron, în Apulum, XXV, 1988, p. 351-359. 18 înv. nr. 1393. 19 BRVIV, nr. 151, p. 89-90. 61
