Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
† Ilie Sălceanu: Tehnici şi motive ornamentale în orizontul cultural Sălcuţa IV
Tehnici şi motive ornamentale în orizontul cultural Sălcuţa IV Ilie Sălceanu Zusammenfassung: Verzierungstechniken. Im Sălcuţa IV-Herculane II-III-Horizont wurde die Verzierung erzeugt: a. durch Furchen; b. in Relief; c. durch Aufträgen; d. durch Aufbemalen. Verzierungsmotive: A. Ritzlinienverzierung (Abb. 1); B. eingedrückte Reihen (Abb. 2); C. Keramik mit Rinnenverzierung (Abb. 2-3); D. Reliefverzierung (Abb. 3-4); E. durch Barbotinverzierung erzeugte Motive (Abb. 4). F. Löcher-Knöpfe (Abb. 4); G. gestempelte Verzierungsmotive (Abb. 4); H. „Tannenzweig’-Motive (Abb. 4); I. Dreieck-Motive (Abb. 5);). aufbemalte Motive (Abb. 27/1, 2; Sălceanu 2008, 18/35; 38/6; 40/5); K. Motive in „Gebälkform” (Abb. 5); L. meandroidische Motive (Abb. 6); M. Winkelbandverzierung (Abb. 6); N. Schlangenverzierung (Abb. 6-7); O. spiralförmige Motive (Abb. 7); P. kreisförmige Motive (Abb. 7); R. rhombusförmige Motive (Abb. 7). Cuvinte cheie: Băile Herculane-Peştera Hoţilor, Ostrovul Corbului, Piscul Cornişorului, ornamentare. Stickwörten: Băile Herculane-Peştera Hoţilor, Ostrovul Corbului, Piscul Cornişorului, Verzierung. Tehnici de ornamentare în orizontul Sălcuţa IV-Herculane II-III ornamentarea este executată în următoarele moduri: a. prin adâncire; b. în relief; c. prin incrustaţie; d. prin pictură. a. Ornamentarea prin adâncire presupune următoarele procedee: ar incizia; a2. impresiunile; a3. canelarea. ar Inciziile se obţin prin: ala. trasarea cu un obiect ascuţit a unor linii subţiri; alb. trasarea unor şănţuleţe adânci; alc. scrijelarea suprafeţelor cu măturică sau cu pieptenul. Inciziile sunt folosite adesea pentru incrustaţii. Scrijeliturile pot asigura fondul pentru motivele meandroide. a2. Impresiunile au forma instrumentului cu care sunt efectuate. Uneori ele sunt executate cu un vârf de os de pasăre, alteori par a fi trasate cu un vârf metalic. Specifică orizontului nostru în faza Herculane II şi Bodrogkeresztúr B este ornamentarea prin împunsături succesive. Acestea creează motive ornamentale sau delimitează unele ornamente. Rare sunt deocamdată dovezile de ornamentare cu Falschnur pe ceramica sălcuţeană din faze târzii1. a3. Canelarea presupune crearea unor şănţuleţe lustruite prin acţiunea piezişă a unui vârf bont sau mai ascuţit. b. Ornamentarea în relief se realizează prin: b2. proeminenţe organice; b2. proeminenţe emisferice, dungi în relief şi creste obţinute prin împingerea peretelui din interior; b3. alveole; b4. creste organice în relief; b5. brâuri. Formele din acest tip de ornamentare pot fi organice, aplicate sau realizate prin împingerea peretelui din interior. Adesea acestea au fost spoite cu o substanţă albă. Găuri-butoni apar ca urmare a împingerii peretelui vasului din interior, găurile fiind apoi obturate cu lut. Barbotina are rol ornamental. Motivele sunt obţinute prin vălurirea accentuată a peretelui. c. Incrustaţia se realizează cu o substanţă albă, mai rar roşie, folosită în porţiunile ornamentate prin adâncire sau în relief. Inciziile sau impresiunile au rolul de a fixa pasta. Este un procedeu frecvent la comunităţile Gumelniţa - Sălcuţa şi specific celor din orizontul Sălcuţa IV-Herculane II-III2 3. Apare şi în ornamentele culturii Cernavodă P şi Bodrogkeresztúr4. d. Ornamentarea prin pictură. Pictura crudă este zgrunţuroasă, mată. Substanţa aplicată este albă, roşie sau neagră. Ea este aşezată cu predilecţie pe suprafeţe fără slip. Pictura înainte de ardere având acelaşi aspect zgrunţuros este aplicată după lustruirea vasului. Uneori se aplică o substanţă albă, probabil foarte corozivă5. 1 Roman 1971, 45. 2 Berciu 1961, 299 - 300; Roman 1971, 117; Roman/Opriţescu 1989, 36. 3Opriţescu 1981, 515. 4 Roman/Opriţescu 1989, 36; Luca 1999, 29. 5 Roman 1971,70, 107. Studii în onoarea lui Tiberiu Bader la 75 de ani. Satu Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXIX/1, 2013 (129-143)
