Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
† Ilie Sălceanu: Tehnici şi motive ornamentale în orizontul cultural Sălcuţa IV
Ilié Sălceanu Semnalarea picturii cu grafit într-un orizont Petreşti IV de către D. Berciu este discutabilă6. De altfel, Petre Roman aduce corecturile necesare: motivele ornamentale de la Herculane-Peşfera Hoţilor şi Cheile Turzii sunt caracteristice pentru ceramica Gumelniţa-Sălcuţa şi dau doar impresia de pictură cu grafit7. Motive ornamentale A. Benzi incizate (pl. l/Al-13)cuo răspândire generalizată în întreg arealul orizontului şi în toate etapele sale. Adesea erau utilizate pentru incrustaţie. Inciziile au forma unor fâşii care acoperă vasul sau porţiuni din vas. Pot fi adânci8, aşezate în reţea (pl. 1/A1)9 la Băile Herculane-Peşfera Hoţilor, depunerea c2,42/810, haşurate (pl. 1/A2)11 la Pecica-Şanţul Mare sau concentrice (pl. 1/A3)12 la Nandru- Peştera Curată sau în căpriori (pl. 1/A4)13 la Cheile Turzii14, la Băile Herculane-Peşfera Hoţilor, depunerea cr Haşurate, pot da uneori motive meandroide (pl. 1/A2)15 la Pecica-Şanţul Mare, iar cele concentrice pot fi încadrate de puncte. Uneori inciziile au fost folosite pentru incrustaţii (pl. 1/A5-6)16- la Cheile Turzii -Peştera Ungurească17. Inciziile sunt executate ca scrijelituri cu mătura sau cu pieptenul (pl. 1/A7-9)18. Scrijelitura asigură fondul unor motive meandroide (pl. 1/A10)19 sau triunghiulare (pl. 1/A11)20. Uneori inciziile sunt orizontale delimitate de impresiuni executate cu un vârf bont (pl. 1/A12)21, alteori ortogonale, delimitate prin tehnica împunsăturilor succesive (Furchenstich) (pl. 1/A13)22. B. Şiruri de impresiuni. Au forma instrumentului cu care au fost executate (ovale, rotunde, triunghiulare, etc.). Acestea: a. Ornează marginea vasului (pl. 2/B1-6)23, delimitează corpul de gât (pl. 2/B7)24, ornează buza vaselor (pl. 2/B8-10)25; sau corpul acestora (pl. 2/B9, 33/7)26. b. Delimitează ornamente (pl. 2/B11-12)27 sau linii (pl. 2/B13)28. c. Ornează prin crestături pe buză (pl.2/B14-18)29. C. Ceramica canelată. Se generalizeză în Sălcuţa IV după o evoluţie sălcuţeană (Berciu 1961, 325). Canelurile sunt şănţuleţe lustruite, adâncite. Unele sunt înguste, strânse (pl. 2/C1)30, altele sunt late (pl. 2/C2)31. Sunt caneluri „faţete” (pl. 2/C3)32, caneluri reliefate (pl. 2/4-5)33. O parte sunt dispuse în căpriori 6 Berciu 1943 - 1945, 58, fig. 44 - 48; 1961, 87, fig. 16. 7 Roman 1971, 106- 108. 8 Roman 1971, 2/57 la Ostrovul Corbului. 9 Sălceanu 2008, foto 9/6; pl. 40/7. 10 Din acelaşi punct, v. şi Roman 1971, 4/27 la Piscul Cornişorului. 11 Sălceanu 2008, pl. 46/7; Roman 1971, 37/9. 12 Roman 1971, 33/30. 13 Sălceanu 2008, pl. 38/26, 62/2. 14 Material inedit, foto 4/1, 7, 13, 10/5, 12/1, 23/5; Roman 1971, 22/26. 15 Roman 1971,37/9. 16 Sălceanu 2008, foto 4, 5, 24/5, pl. 32/1, 58/5, 7. 17 Roman 1971,39/1-2. 18 Sălceanu 2008, 32/16, 33/5; Berciu 1961, 138/1, 3, 139/3, 6, 137/5; Roman 1971, 3/16, 5/4. 19 Roman 1971,33/4. 20 Sălceanu 2008, 58/5; Roman 1971, 33/2. 21 Roman 1971, 7/6. 22 Roman 1971,33/7. 23 Sălceanu 2008, 33/3, 36/12, 37/3, 6, 38/4, 13, 79/5 - 6, 81/4 - 5, foto 2/1; Roman 1971, 2/18-19, 5/3, 6/90-92, 98, 19/12, 20/18, 21/3, 6, 22/4, 13, 33/2. 24 Sălceanu 2008, 33/2, 36/18, 37/5, 40/1; Roman 1971, 2/29, 5/2, 19/18, 21/5, 24/1. 25 Sălceanu 2008, 38/18, 72/5; Roman 1971, 2/44, 3/15,4/30, 5/3, 6, 6/86, 19/18, 22/18, 27/9,13. 26 Sălceanu 2008, 72/4-5; Roman 1971, 5/7, 6/52. 27 Sălceanu 2008, 38/2, 7; Roman 1971, 7/6, 22/7, 33/6 - 7, 22/2, 7. 28 Roman 1971, 33/6. 29 Sălceanu 2008, 41/8, 12, foto 20/8, 12; Roman 1971, 3/16, 26/8, 12, 27/1,7, 33/7. 30 Roman 1971,6/15. 31 Roman 1971, 8/8, XVlII/ld, 2a, 2d. 32 Roman 1971, 3/14. 33 Săceanu 2008, foto 22/2, 52/1; Roman 1971, 35/19, 36/11. 130
