Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
A. Istorie
Stat şi biserică. Strategii şi mijloace de regermanizare a şvabilor sătmăreni cereau astfel ajutor în lupta pentru drepturile lor.67 Cercurile catolice superioare simpatizau cu cauza şvabilor, în scopul întreţinerii unor relaţii bune cu statul român. Un eveniment care reflectă această politică a avut loc la Ardud, unde 3 enoriaşi au fost excluşi din parohie din cauza neplăţii taxelor, dar prin intervenţia nunţiaturii din Bucureşti au fost repuşi în drepturi.68 GaUamt-ul acţiona cu precauţie în lupta sa pentru drepturi etnice ale germanilor, încercând să nu o transforme într-una anti-bisericească. Catolici devotaţi, şvabii au fost împărţiţi totuşi în multe cazuri între etnie şi religie. De altfel, conform declaraţiilor preoţilor, regermanizarea a avut drept rezultat scăderea numărului credincioşilor care frecventează biserica.69 Concluzii Este discutabilă măsura în care acţiunile Gaiiamt-ului s-au bucurat de succes. Indicatorii statistici referitori la şcolile confesionale romano-catolice din satele şvăbeşti diferă în funcţie de autor. După Gherman, până la sfârşitul anilor ’30, limba germană a fost introdusă în toate satele locuite de etnici germani, excepţie făcând 4 sate.70 Hauler afirmă că în anul şcolar 1939-40 şcoli germane funcţionau în 26 de comune, dintre care 18 instituţii de învăţământ erau confesionale, 12 de stat şi una particulară. Numărul educatorilor a fost de 52, iar cel al copiilor de 2825. în afară de acestea, în 1929 s-a înfiinţat prima clasă de limba germană în liceul Vasile Lucaciu din Cărei.71 Conform datelor lui Tilkovszky, la sfârşitul anilor 1930 funcţionau doar două şcoli confesionale maghiare în satele şvăbeşti, în 6 comune s-au înfiinţat şcoli româneşti, iar în 26 de şcoli confesionale predarea se făcea în limba germană. în total, în aceste şcoli predau 60 de învăţători, iar numărul elevilor era de 3000.72 în ciuda succesului aparent, situaţia nu a fost chiar atât de pozitivă. Episcopia încerca să saboteze în continuare decretele autorităţilor de stat, în unele cazuri posturile rămânând vacante sau fiind ocupate de cadre didactice fără cunoştinţe de limba germană. Pentru clarificarea situaţiei, în 1932 s-a decretat ca în şcolile germane să poată fi numiţi doar învăţători cu diplomă de limba germană. O altă mare problemă o constituia însă lipsa de profesori cunoscători ai limbii germane. Prima promoţie de învăţători de limbă germană a absolvit cursurile în anul 1928. Pentru atenuarea situaţiei, episcopia a acceptat, la sfârşitul anilor ’30, transferarea a 10 cadre didactice din Banat. Totuşi, în 1936 posturile din 3 sate au rămas neocupate.73 Cealaltă problemă o constituia lipsa cunoştinţelor de limba germană printre copii. în majoritatea familiilor se vorbea limba maghiară. Directorul şcolii din Urziceni se plângea de faptul că primul contact al copiilor cu limba germană are loc abia în momentul şcolarizării. Pe de altă parte, părinţii familiarizaţi cu şcolile confesionale priveau cu neîncredere sistemul şcolilor de stat.74 Este greu de apreciat succesul Gaiiamtului în încercarea de regermanizare. După cum am remarcat, organizaţia, preoţii, episcopii au adunat semnături şi au înaintat petiţii în repetate rânduri, încercând să demonstreze veridicitatea punctului de vedere 67 Tilkovszky 199:228 68ARDUD, însemnare din anul 1928. 69 Conform preotului din Ardud, cei care sunt 100% şvabi sunt doar 1% catolici, deci un statut ambivalent este exclus. ARDUD, însemnare din anul 1934. 70 Gherman 1938:62-63. Cele patru localităţi sunt: Cărei, Tăşnad, Căpleni şi Sanislău. în primele două, şcoala confesională a fost închisă, în celelalte două aceasta a continuat să funcţioneze în mod ilegal. 71 Hauler 1998:68. 72 Tilkovszky 1999:240. Tot după datele sale, din 60 de învăţători, 50 aveau conştiinţă etnică germană. 73 Gherman 1938:62-63. 74 DAN- filiala Sălaj, Revizoratul şcolar, dos. 207, f. 9. 97
