Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
A. Istorie
Sárándi Tamás propriu.75 Conform însemnărilor preoţilor, Gaiiamt-ul dezinforma constant credincioşii, obţinând sprijinul acestora prin redactarea petiţiilor în limba germană, necunoscută acestora.76 Gaiiamt-ul folosea aceleaşi acuzaţii, afirmând că preoţii se foloseau de influenţa lor în rândul părinţilor astfel încât aceştia să rămână susţinători ai şcolii în limba maghiară. Este greu de determinat care dintre cele două părţi a avut dreptate, dar un anumit grad de adevăr există probabil în ambele acuzaţii. Nu avem date nici referitor la opinia şvabilor despre activitatea Gaiiamt-ului şi nici despre măsura în care ei susţineau munca acestei organizaţii. Este totuşi cert că s-a ajuns la împărţirea comunităţilor din sate, uneori cu consecinţe grave. Scopurile organizaţiei sunt reflectate şi de insistenţa cu care încercau să-şi impună anumite cadre didactice care, pe lângă activitatea profesională în şcoli, desfăşurau şi una de propagandă. Locuitorii nu priveau însă cu ochi buni toate aceste manevre. De nenumărate ori, credincioşii au părăsit biserica în semn de protest atunci când slujba era oficiată în limba germană. Preoţii afirmau că mişcarea a fost susţinută din cadrul şvabilor doar de familiile îndatorate - în majoritatea cazurilor financiar - Gaiiamt-ului, şi că în multe cazuri efectele propagandei au fost contrare celor aşteptate.77 Măsura succesului de care se bucura Gaiiamt-ul într-un anumit sat depindea, după părerea noastră, de personalitatea preotului local. Cele mai bune exemple sunt Tireamul şi Căminul. în timp ce la Tiream comunitatea s-a divizat şi, până la sfârşitul anilor ’30, s-a ajuns la redactarea proceselor verbale în limba germană, la Cămin a continuat să funcţioneze un prezbiteriu pro-maghiar, iar locuitorii au persistat în susţinerea limbii maghiare. Preotul local nu s-a opus doar statului, ci chiar propriului episcop în vederea păstrării limbii maghiare. Un alt aspect interesant este atitudinea statului român care - deşi susţinea prin administraţia locală cauza şvabilor - nu a recurs la violenţă, cu excepţia câtorva cazuri izolate. La început, a încercat introducerea limbii germane prin decrete şi avertizări, în încercarea de a salva aparenţa legalităţii şi a voluntariatului şi de a dovedi astfel că înşişi locuitorii militează pentru introducerea limbii germane. De multe ori, decretează introducerea limbii germane în urma cererilor populaţiei - petiţii înaintate de fapt de Gaiiamt. închiderea şcolilor şi înfiinţarea şcolilor de stat sunt metode practicate abia la sfârşitul anilor ‘30. într-un alt studiu, am încercat să apreciem efectul regermanizării.78 Ca punct de plecare am folosit numărul celor care s-au alăturat trupelor SS în 1942, cu ocazia primelor recrutări din zonă. Dacă nu ţinem cont de propaganda orală a Volksbund-ului79, această recrutare a fost una voluntară. Am presupus astfel că cei mai mulţi recruţi s-au alăturat trupelor SS din zonele unde regermanizarea a avut cel mai mare succes. Prin această cercetare, am dorit să demonstrez o teorie din epocă, ce afirma că regermanizarea a avut efectul cel mai intens în satele cel mai puternic asimilate. Sentimentul apartenenţei la poporul german, demonstrat prin numărul de voluntari care s-au alăturat SS-ului, a fost mai 75 Un caz caracteristic: în 1931, din Cămin au fost înaintate 3 petiţii, însoţite de fiecare dată de semnături de susţinere. Dintre acestea, una (însoţită de 104 semnături) cerea introducerea liturghiei în limba germană, o alta înfiinţarea unei grădiniţe de limbă maghiară (susţinută de 195 de semnături), iar ultima avea drept doleanţă comunicarea ştirilor în limba maghiară şi era însoţită de 190 de semnături. 76 Un caz caracteristic este cel din Ardud: în 1932, 72 de părinţi cereau înfiinţarea secţiei germane, dar numai 30 şi-au înscris copiii la secţia respectivă după satisfacerea petiţiei. 77 La Cămin, spre exemplu, rugăciunea în limba germană a fost desfiinţată în 1930 ca urmare a cererii credincioşilor. 78 Consideraţii privind primul val de recrutare SS din 1942 în judeţul Satu Mare (Az 1942-es első SS toborzás Szatmár megyei vonatkozásai), în Satu Mare - Studii şi comunicări, XXV/II, 2008, p. 223-246, 79 Volksbund-ul reprezintă organizaţia germanilor din Ungaria, care funcţionează din anul 1938 şi care, după 1940, reuneşte şi şvabii din zona sătmăreană. 98
