Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
A. Istorie
File din istoria electrificării judeţului Satu Mare alimentarea cu energie electrică a transportului urban, a industriei, agriculturii, a diferitelor instituţii etc. La început aceste uzine electrice erau instalate în locurile de utilizare (ateliere, fabrici etc.). După creşterea nevoilor de energie electrică acesta a început a fi transportată, prin sistemul electroenergetic, de la centralele electrice mari, construite în locurile unde sursa de energia primară se găseşte în cantităţi mari. Orice uzină electrică este alcătuită din două părţi principale: partea mecanică şi partea electrică. Partea mecanică cuprinde maşinile primare, adică maşinile care produc energie mecanică, iar partea electrică o constituie maşinile care transformă energia mecanică în energie electrică, adică generatoare de electricitate. Pentru producerea energiei mecanice, în centralele electrice se utilizează ca sursă primară de energie: combustibilii fosili (solizi, lichizi, gazoşi), energiile apelor, vântul, energia solară, energia nucleară etc. Centralele electrice care utilizează combustibil fosili pentru producerea energiei mecanice se numesc centrale termoelectrice. Centralele electrice (uzinele electrice) care au fost construite, în judeţul nostru la începuturile electrificării, au fost centrale termoelectrice, care au folosit ca motoare primare (pentru producerea energiei mecanice) maşini cu abur cu piston (locomobile), turbine cu abur, motoare cu ardere internă (diesel). Municipiul Satu Mare Prima instalaţie de producere a energiei electrice a fost pusă în funcţiune la data de 31 decembrie 1891 şi alimenta becurile pentru iluminat electric a teatrului local, precum şi centrul oraşului. Ca sursă de energie s-a folosit un grup compus din maşină cu abur de 50 CP şi un generator de curent continuu, care producea energia electrică la 110 V. Instalaţia era amplasată în imediată vecinătate a teatrului. Investiţia, cheltuielile de producţie, de distribuţie şi întreţinere, în anii imediat următori, a fost finanţată din bugetul primăriei. La vremea respectivă, în comparaţie cu judeţele vecine, Satu Mare a fost primul judeţ în care a fost pusă în funcţiune o centrală electrică pentru interesul public. De exemplu: ■ în judeţul Maramureş, în anul 1894, oraşul Sighetul Marmaţiei - pe atunci reşedinţa judeţului - construieşte o centrală electrică comunală, care de fapt este socotită începutul distribuţiei publice a energiei electrice. ■ Judeţul Bihor, în municipiul Oradea, abia în anul 1900 s-a făcut o prima realizare timidă, prin introducerea iluminatului electric în noul teatru, iar în anul 1902 se realizează o instalaţie de iluminat electric de probă, pe două străzi principale, alimentate din instalaţia de iluminat a teatrului, de generatorul de la uzina de apă. ■ Judeţul Sălaj, în municipiul Zalău, prima instalaţia de producere şi distribuţie publică de electricitate a fost executată în anul 1905 de firma Ganz Budapesta, la comanda primăriei oraşului. în Satu Mare, prima creştere a puterii instalate a fost făcută în 1899 cu un grup maşină abur, de tip Nicolson, de 150 CP, data ce marchează şi dotarea primelor străzi principale ale oraşului, cu iluminat electric. în anii 1906 - 1908 la Uzina Electrică de pe malul drept al Someşului, are loc reconstrucţia sălii de maşini, turnul de răcire, coşul de fum şi creşterea puterii instalate, montându-se şi două cazane de tip Simonis-Lonz, precum şi două grupuri electrogene Lang, acţionate tot cu maşină cu aburi, de câte 450 CP fiecare. Astfel, puterea instalată în centrală a ajuns la 1100 CP. A mai fost montată o baterie de acumulatoare de 2x110 V şi 1520 Ah. Acest lucru, în ansamblul lui, era o realizare remarcabilă pentru acele vremuri. Aceste instalaţii timp de aproape 30 de ani au asigurat energia electrică, pentru nevoile 117
