Buicu, Florin - Cristea, Doina (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturii 9. (2008)
Medicină
STUDIUL MICROCIRCULATIEI ÎN CANCERUL PANCREATIC EXPERIMENTAL > I. ŞIMON’,K T0GANE1J, O. CEBOTARI', O. FABIAN1, M. CAZACU1, E. RYSCHICH2, J. SCHMIDT Section 1.02 1 Clinica Chirurgie IT, UMF1uliu Haţieganu Cluj-Napoca, Romania Section 1.03 2 Departamentul de Chirurgie, Universitatea Heidelberg, Germania Rezumat Lucrarea are ca scop studiul microcirculaţiei în cancerul pancreatic experimental, pe un lot de 10 şobolani, investigată prin microscopie intravitală. Densitatea vaselor în tumoră a fost semnificativ mai mică decât în ţesutul pancreatic normal (p=0,0004). Caracteristic pentru vascularizaţia tumorii a fost lipsa unei diferenţieri în arhitectura vaselor, în formarea vaselor sinusoidale şi lacunare şi în schimbări bruşte în diametrul vaselor. Viteza de circulaţie a hematiilor a fost diferită la nivelul vaselor tumoraié. Cancerul pancreatic experimental se caracterizează prin: aranjamentul haotic al vaselor; formarea vaselor sinusoidale şi lacunare; densitatea vasculară scăzută; creşterea diametrului mediu al vaselor. Cuvinte cheie: cancer pancreatic, model, microcirculaţie. Summary. The study of microcirculation in experimental pancreatic cancer The aim of this paper is to study microcirculation in experimental pancreatic carcinoma, at a group of 10 rats, investigated by intravital microscopy. The density of vessels in the carcinoma was significantly less than in normal pancreatic tissue (p=0.0004). The vasculature of the tumour was characterised by lack of differention in architecture of vessels, formation of sinusoidal and lacunar vessels and sudden changes in diameter of vessels. Red blood cells velocity differed among tumour vessels. Experimental pancreatic carcinoma could be caractherised by: chaotic arrangement of vessels; the formation of sinusoidal of lacunar vessels; lower vascular density; increase in mean diameter of vessels. Key words: pancreatic cancer, model, microcirculation. Introducere Dintre toate tipurile de tumori pancreatice, cel mai frecvent este adenocarcinomul ductal. Aportul de sânge şi limfă sunt importante pentru creşterea tumorală (progresia şi metastazarea), iar. dezvoltarea, structura şi fiziologia microcirculaţiei influenţează biologia tumorală şi limitează eficienţa mecanismelor de apărare imunologice, metodelor de diagnostic şi managementului terapeutic. In ciuda importanţei epidemiologice şi oncologice, până în momentul de faţă nu există date despre microcirculaţie în cancerul de pancreas. In acest studiu este descris un model experimental de cancer pancreatic la şobolan, care permite investigarea multor aspecte de microcirculaţie, dorindu-se a răspunde la următoarea problemă: ce trăsături caracterizează morfologia vasculară şi microcirculaţia in vivo a cancerelor pancreatice experimentale? Metode In carcinomul pancreatic experimental la şobolani a fost utilizată o linie celulară prestabilită (DSL6A). Din punct de vedere histologic, acesta este un cancer desmoplazic, care mimează un cancer pancreatic uman. S-au utilizat 10 şobolani rasa Lewis de sex masculin ( 160-180 g), fiecare1 dintre ei fiind anesteziat cu pentobarbital 10 mg/kg, administrat intraperitoneal şi ketamină 40 mg/kg, administrată intramuscular. După incizia mediană abdominală, două plăcuţe sterile de polimetilmetacrilat (PMMA) (diametru 11 mm) au fost aplicate prin tehnica “sandwich” pe ambele părţi ale capului pancreatic. PMMA este un material biocompatibil utilizat în oftalmologie şi urologie. Distanţele standard de 3 mm între cele două plăcuţe de PMMA au fost menţinute de 3 tuburi fine dé silicon (diametru 0,8 mm). A fost recoltat aproximativ 1 mm3 de ţesut tumoral, dintr-o tumoră primară a unui şobolan şi implantată în pancreas între cele două plăcuţe. Abdomenul a fost inchis iar animalele au fost trezite. La 4 săptămâni după inoculare, a fost efectuat un experiment de microscopie intravitală. Tumora a fost de aproximativ 4-6 mm în diametrul maxim, împrejmuită de plăcuţe la acest moment. Atât ariile centrale cât şi cele periferice au fost accesibile examenului microscopic intravital. După 4 săptămâni, toate animalele au fost reanesteziate. Un cateter de teflon (diametrul intern 0,5 mm) a fost introdus în Vena jugulară internă pentru acces venos. Un alt cateter a fost Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Voi IX (2008) pp: 89 - 92
