Buicu, Florin - Cristea, Doina (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturii 9. (2008)
Medicină
Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele l\iaturii\lo\. IX (2008) plasat în artera carotidă stângă pentru recoltări sanguine şi monitorizarea parametrilor cardiovasculari. Abdomenul a fost deschis printro incizie mediană. Animalul a fost plasat într-un loc special şi menţinut artificial la 37°C. Tumora a fost identificată macroscopic. Tumora a fost imobilizată într-o cameră de imersie cu soluţie 7 Ringer la o temperatură controlată (37“C). întreaga etapă de microscopie intravitală a fost efectuată cu un microscop cu fluorescentă. După ce pregătirea a fost efectuată, toate animalele au primit o injecţie intravenoasă de 1 ml/kg de eritrocite autologe, marcate cu fluoresceină izotiocianată (FITC), pentru măsurarea vitezei eritrocitare. Microcirculaţia a fost urmărită timp de 30 de minute. Imaginile microcirculatorii au fost transmise de o videocameră la un monitor şi înregistrate cu un videorecorder pentru o analiză secvenţială ulterioară. 7 Au fost alese aleator 4 câmpuri microcirculatorii şi au fost înregistrate timp de 10 secunde pentru evaluarea vitezei eritrocitare. După aceasta, pentru obţinerea unui contrast maxim al morfologiei vasculare şi pentru măsurarea diametrului vascular, au fost administrate 50 mg/kg corp albumină marcată cu fluoresceină izotiocianată. La sfârşitul experimentului, animalele au fost eutanasiate cu o supradoză de pentobarbital. Tumora a fost recoltată şi fixată în formol 10% pentru investigaţii histologice ulterioare şi confirmarea prezenţei tumoraié în suprafaţa respectivă. Microscopia intravitală în pancreasul normal a fost efectuată la 6 şobolani de sex masculin, rasa Lewis. După anestezie şi incizia mediană, pancreasul a fost exteriorizat într-o baie de soluţie Ringer cu temperatură controlată. S-au administrat intravenos 1 ml/kg de eritrocite marcate cu FITC. După o perioadă de stabilizare de 30 de minute, au fost identificate, înregistrate şi evaluate 5 câmpuri microscopice/animal, cu 50 de capilare şi 3 venule (diametru 20-40 Dm)/ animal. Viteza eritrocitară şi diametrul vaselor în microcirculaţia tumorală şi în pancreasul normal au fost evaluate de un software special (Capimage). Viteza eritrocitară a fost evaluată prin metoda cadru cu cadru. Piese din tumoră au fost tăiate în secţiuni histologice de □ m pentru măsurarea densităţii vasculare. Fiecare secţiune necolorată a fost divizată în 6 câmpuri microscopice periferice şi 3 câmpuri microscopice centrale, depinzând de volumul tumoral, pentru evaluarea densităţii vasculare. Deoarece toate vasele sanguine au fost umplute cu soluţie fluorescentă colorantă, administrată anterior, densitatea vaselor a fost cuantificată cu un software comercial (Capimage), folosind o scală gri, superpozabilă pe toate ariile fluorescente; aceasta a fost exprimată ca şi procentaj al suprafeţei tisulare. Pentru compararea microvascularizaţiei pancreasului normal au fost analizate 6 animale sănătoase pregătite în acelaşi mod. Secţiuni histologice de 5 □ m din pancreas au fost examinate la un microscop optic. Imaginea histologică a fost transmisă printr-o videocameră la un monitor şi înregistrată la un videorecorder. Datele au fost analizate folosind software SAS. Toate datele sunt prezentate ca medie (deviaţie standard). A fost folosit testul Student şi Anova în evaluarea semnificaţiei statistice a diferentelor 7 7 dintre grupuri; probabilitatea mai mică de 0,05 a fost acceptată ca semnificativă. Rezultate Au fost identificate caracteristicile tipice ale microvascularizaţiei tumoraié în cancerul de pancreas. A dispărut anatomia normală a arteriolei, capilarului şi venulei aşa cum poate fi găsită în marea majoritate a ţesuturilor sănătoase, inclusiv în pancreasul exocrin. A existat o lipsă completă a diferenţierii arhitecturii vasculare în centrul tumorii. Vase asemănătoare cu arteriolele şi venulele, cu diametre neregulate, au fost observate doar în ariile periferice. Distribuţia vasculară regională a fost neregulată şi heterogenă. S-a observat o pierdere a ierarhiei vasculare. Diametrele vaselor sanguine nu au fost constant crescătoare sau descrescătoare, aşa cum există în majoritatea ţesuturilor sănătoase, unde depind fie de ramificaţiile arteriale, fie de cele venoase din circulaţie, ci s-au prezentat ca fiind schimbate într-o manieră imprevizibilă. Vasele sinusoidale şi lacunare pot adeseori să fie identificate în microcirculaţia tumorii. Diametrul mediu al vaselor tumoraié a fost mai mare decât în pancreasul exocrin sănătos. Majoritatea vaselor au avut un diametru corespunzător venulelor postcapilare din microcirculaţia normală (10-20 □ m). Diametrele vaselor tumoraié sunt prezentate în figura 1. 90
