Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
B. Etnografie
Irina Liuba Horvat Satulung 5 409 4 555 110 1 0 739 1 1 2 Suciu de Sus 6 222 5 979 145 1 0 97 0 0 0 Somcuta Mare 7 708 6810 167 1 0 722 3 5 0 Rozavlea 6 124 6 111 0 1 0 11 1 0 0 Poienile Izei 1 028 1 027 0 1 0 0 0 0 0 Moisei 9 023 9011 4 1 0 0 7 0 0 Groşi 2 533 2 508 24 1 0 0 0 0 0 Dumbraviţa 4 499 4 479 8 1 0 11 0 0 0 Budeşti 3 470 3 466 3 1 0 0 0 0 0 Boiu Mare 1 276 1 274 0 1 0 0 0 1 0 Bogdan Vodă 3 411 3 403 2 1 0 0 0 5 0 Băita de Sub Codru 1 919 1 897 2 1 0 19 0 0 0 Ardusat 2 543 2518 16 1 0 8 0 0 0 Copalnic-Mănăştur 5 838 5 584 22 1 0 227 1 1 2 Judeţul Maramureş (total) 510109 (100%) 418405 (82,02%) 46291 34026 (6,67%) 56 (0,01%) 8913 1954 445 19 Tabelul numărul 5 prezintă situaţia populaţiei din mediul rural al judeţului Maramureş potrivit recensământului organizat în anul 2002. Este prezentat numărul populaţiei ucrainene atât în satele compact ucrainene, cât şi în satele româneşti. Se observă că pentru satele compact ucrainene, comuna Poienile de sub Munte este locuită de cel mai mare număr de etnici ucraineni (9.696), iar Remeţi reprezintă comuna cu cel mai mic număr de ucraineni (2.260). Se observă faptul că îndepărtându-ne mai mult de zona compact ucraineană, cu atât numărul acestora scade, în multe sate româneşti fiind declaraţi ucraineni doar câte o persoană. Foarte mulţi dintre cei care părăsesc satele compact ucrainene şi se stabilesc în alte regiuni îşi pierd identitatea etnică şi se integrează în mod natural în comunitatea românească sau în cea maghiară. Aceasta şi datorită faptului că îşi schimbă mediul lingvistic. Neavând cu cine comunica în limba maternă, biserica, învăţământul şi relaţiile interumane desfăşurându-se în limba română sau maghiară, ucraineanul îşi pierde treptat identitatea lingvistică şi cea etnică. Se observă că, în ceea ce priveşte populaţia ruteană, în mediul rural maramureşean, aceasta este inexistentă. Faptul este explicabil că nu se face diferenţă între ucrainean şi rutean, pentru locuitorii satelor ucrainean şi rutean însemnând acelaşi lucru, aşa cum s-a explicat şi în rândurile de mai sus. Coroborând datele din tabelele nr. 2 şi 5, observăm că în mediul urban maramureşan se declară ruteni doar 56 de persoane, dintre care 46 locuiesc în Baia Mare şi 10 în Sighetu Marmaţiei, iar în mediul rural nici una. Explicaţia acestui fenomen se regăseşte în interpretările de la tabelele nr 2 şi 3. Tabel JV° 6. Componenţa confesională a populaţiei judeţului Maramureş, conform rezultatelor recensământului populaţiei din 2002s 8 Nr. total al pop. Ortodoxă Romanocatolică Grecocatolică Reformată Penticostală Adventistă Baptista Altele Municipii şi oraşe (total) 268.277 198.260 25.843 14.011 14.920 6.742 757 1.795 5.949 Comune (total) 241.832 199.439 4.493 14.171 5.888 8.926 2.886 740 5.289 Total 510.109 397.699 30.336 28.182 20.808 15.668 3.643 2.535 11.238 8 Tabel întocmit conform datelor statistice: Direcţia Judeţeană de Statistică (Baia Mare). Judeţul Maramureş. Recensământul populaţiei şi al locuinţelor (2002). Populaţia stabilă după religie. 314