Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
B. Etnografie
Aspecte socio—demografice privind populaţia ucraineană din nord-vestul României în secolul XX Pentru întreg judeţul Maramureş, în anul 2002, cel mai mare număr al locuitorilor avea confesiunea ortodoxă, urmată de cea romano-catolică şi greco-catolică. In ceea ce priveşte împărţirea pe medii urban sau rural, putem afirma că numărul romano-catolicilor este foarte mare la oraş, spre deosebire de cel al greco—catolicilor care este la sat. Procentul ortodocşilor este relativ acelaşi pentru mediul urban şi cel rural. La cultele neoprotestante se observă faptul că cei mai mulţi aderenţi ai lor sunt în zonele rurale. în acest caz explicaţia constă şi în faptul că mediul urban este mult mai deschis modernizării, culturii şi ştiinţei spre deosebire de cel de la sat care este mai conservator, mai reticent faţă de schimbare şi faţă de modernism. Tabel JVe 7. Componenţa confesională a populaţiei rurale din judeţul Maramureş, conform recensământului populaţiei din 20029 Comunele Numărul total Ortodoxă Romanocatolică Grecocatolică Reformată Penticostală Baptistă Adventistă de ziua a şaptea Alta Poienile de Sub Munte 10033 8 176 62 77 1 1 377 0 318 22 Ruscova 4854 4 194 2 5 1 550 0 91 11 Repedea 4761 3 028 1 1 42 1 490 2 155 42 Rona de Sus 4698 3 427 402 226 11 27 35 9 561 Bocicoiu Mare 4468 3 430 378 368 14 25 6 21 226 Bistra 4423 4 160 0 81 1 4 0 75 102 Remeţi 3058 2 281 249 133 33 31 0 138 193 Câmpulung la Tisa* 2484 555 313 353 1 108 1 1 41 112 Din punct de vedere confesional, potrivit datelor din tabelul de mai sus, majoritatea ucrainenilor din comunele cu populaţie compact ucraineană din judeţul Maramureş este de religie ortodoxă. Urmează apoi confesiunile penticostală şi adventistă. Aşa cum am arătat şi în rândurile de mai sus, foarte mulţi ucraineni maramureşeni au aderat la cultele neoprotestante, în speţă la penticostalism şi adventism. Serviciul religios din cadrul bisericilor neoprotestante se oficiază doar în limba română, motiv pentru care se pierde treptat identitatea lingvistică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre serviciul religios ortodox care, în aceste localităţi, se desfăşoară în limba ucraineană, contribuind la păstrarea şi transmiterea identităţii etnice şi lingvistice ucrainene. Un caz aparte al situaţiei confesionale îl întâlnim în localitatea Câmpulung la Tisa, unde există o mare comunitate de greco-catolici (353 pers.). Pe baza intervievării respondenţilor (în cadrul cercetării etnografice de teren) a rezultat că serviciul religios se face în paralel în limbile română, maghiară, ucraineană, iar în mediul lingvistic maghiar se colindă în limba ucraineană10. Cercetările etnologice efectuate de către Muzeul Judeţean Satu Mare, precum şi studiul locuitorilor din teritoriul supus cercetării atestă faptul că ucrainenii, trecând la identitatea neoprotestantă, îşi pierd specificul etno-cultural. Are loc trecerea la slujba religoasă în limba română, se pierde tradiţia populară, culturală şi spirituală; „ucrainenii-pocăiţi” se separă de esenţa principală a ucrainităţii din regiune. Ca urmare, „dreiful” identităţii confesionale naşte tendinţe asimilative în mediul ucrainismului local. Populaţia de confesiune reformată sau romano-catolică nu este de etnie ucraineană, ea fiind maghiară sau germană (în cazul romano-catolicilor). Populaţia ucraineană are doar confesiune ortodoxă, penticostală, adventistă sau greco-catolică. Pentru judeţul Satu Mare nu vor fi interpretate date comparative pe localităţi pentru recensămintele din 1930, 1956, 1966, 1977 şi 1992 deoarece în această regiune nu există sate compacte de ucraineni, prezenţa acestora în localităţile sătmărene fiind destul de redusă, în acestă 9 Tabel întocmit conform datelor statistice: Direcţia Judeţeană de statistică (Baia Mare). Judeţul Maramureş. Recensământul populaţiei şi al locuinţelor (2002). Populaţia stabilă după religie. * Notă: exemplul comunei Câmpulung la Tisa. Se arată din perspectiva faptului că etnia ucraineană este maghiarizată şi datorită faptului că aici există o identitate confesională greco-catolică. 10 Cercetarea etnografică de teren, autor: interviu realizat la 17.08 2007: Respondent Bobota Irina (anul naşterii 1935), Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş. 315
