Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
A. Istorie
história •Domus ca sursă istorică. Unirea subiectivă Naţionale nu au avut o activitate optimă. Funcţionarea acestora la Satu Mare, majoritar maghiar, obişnuinţa de convieţuire a comunităţilor română şi maghiară sunt factorii cei mai importanţi ai acestei eficienţe reduse.14 Republica Sfaturilor şi Satu Mare în primăvara anului 1919, Ungaria era asediată din trei părţi de armatele română, sârbă şi cehă. Criza guvernului se acutizează după sosirea directivelor Antantei, care modificau linia de demarcaţie a armatei maghiare, în cazul Transilvaniei până la Tisa. Prim-ministrul Károlyi Mihály a demisionat, lăsând puterea în mâinile social-democraţilor. în alianţă cu comuniştii, aceştia instaurează Republica Sfaturilor, condusă de Comisia de Guvernare Revoluţionară. Noul sistem se doreşte a fi o copie fidelă a bolşevismului rusesc. Iniţial, se bucură de popularitate în special în rândul celor săraci, prin măsurile sociale pe care le adoptă. De asemenea, prin înfiinţarea armatei roşii maghiare, Republica Sfaturilor a făcut eforturi militare serioase pentru apărarea teritoriului rămas. Cu acordul participanţilor la Conferinţa de Pace de la Paris, armatele română şi cehă depăşesc liniile de demarcaţie şi pătrund în Ungaria. La 1 august 1919, demisia lui Kun Bela aduce şi sfârşitul scurtei republici comuniste.15 La Satu Mare, Republica Sfaturilor a funcţionat din 21 martie până în 19 aprilie 1919, data pătrunderii armatei române în oraş. Zona comitatelor Satu Mare, Bihor şi Sălaj a constituit o regiune strategică pentru comuniştii maghiari, care doreau ca, prin măsuri populiste, să deturneze interesul pentru mişcarea naţională a românilor.16 17 Dintre schimbările aduse de noua administraţie, putem menţiona desfiinţarea gărzilor naţionale înlocuite cu jandarmeria care le era aservită, înfiinţarea tribunalului revoluţionar, care judeca conform stării de asediu, naţionalizarea întreprinderilor, a instituţiilor de cultură şi de învăţământ. Iniţial, mişcarea comunistă s-a bucurat de succes şi în rândul sătmărenilor, atât cei de etnie maghiară, cât şi cei de etnie română, prin aceleaşi măsuri populiste caracteristice. Conducerea comunistă la Satu Mare nu a rezistat până la pătrunderea armatei române. Naţionalizările, confiscările, neaplicarea reformei agrare au scăzut drastic popularitatea noii orânduiri, care s-a prăbuşit în 17 aprilie 1919.' Intrarea armatei române în Satu Mare După destrămarea dualismului austro-ungar, noul prim-ministru maghiar a încercat o negociere separată cu Antanta, în ideea că acest act constituia implicit o recunoaştere a statului independent Ungaria, în urma tratatului semnat la Belgrad, în 13 noiembrie 1918, linia de demarcaţie în Transilvania între armata română şi cea maghiară era stabilită de-a lungul râului Mureş. Profitând de superioritatea numerică şi organizatorică faţă de rămăşiţele armatei austro-ungare, românii intraseră în Transilvania cu o zi înaintea semnării noului armistiţiu.18 După ce armata română depăşeşte râul Mureş, în urma întâlnirii dintre reprezentantul Antantei şi cel al Ungariei se stabileşte noua linie de demarcaţie, pe traseul Dej - Cluj - Baia Mare. Prin stabilirea âcestei graniţe, partea estică a comitatului Satu Mare intră sub administraţia militară românească. Din punct de vedere militar, cel mai bine organizat în zona Sătmarului era regimentul secuiesc, care a depus, în zona Hododului, o puternică rezistenţă în faţa pătrunderii trupelor româneşti.19 Ofensiva românească în Satu Mare începe în 16 aprilie. Abia două zile mai târziu, în data de 18 aprilie, armata intră în oraş, iar în 20 aprilie 1919 trupele se aflau deja pe linia Mátészalka - Csenger.20 História domus ca sursă istorică História Domus constituie un registru de însemnări redactat de către preotul paroh, care cuprinde în primul rând informaţii referitoare la parohie, ordonate de obicei sub formă de jurnal. Conţinutul Historiei Domus depinde foarte mult de personalitatea şi nivelul de pregătire al preotului: există numeroşi parohi interesaţi care colecţionează şi transmit date interesante despre propria parohie şi despre alte comunităţi, tot 14 Ciubotă, Lupta românilor, p. 231 15 Magyarország XX. századi története, szerk. Kollega Tarsoly István, http://mek.oszk.hu/02100/02185 16 Ciubotă, Lupta românilor, p. 255 17 Ciubotă, Lupta românilor, p. 260-266 passim 18 Frater, Erdély román megszállása.... 19 Frater, Erdély román megszállása.... 20 Ciubotă, Lupta românilor, p. 272-277 passim. 12)
