Ardelean, Gavril - Buicu, Florin (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 8. (2007)
Medicină
Laura Gheucă SOLOVĂSTRU1, D. VÂŢÂ’, Diana DIACONI]1, Adeiina BATOG’ 1 - Clinica Dermatologică Iaşi ALTERNATIVE TERAPEUTICE ÎN ANOMALIILE SECREŢIEI DE SEBUM Rezumat Seboreea este o afecţiune cronică inflamatorie care implică zonele unde glandele sebacee sunt cele mai numeroase. Factori genetici, de mediu şi levuri din genul Malassezia sunt implicaţi in această afecţiune. Tratamentul în dermatita seboreică este eficient dar afecţiunea nu poate fi vindecată ea necesitând obişnuit tratamente periodice . Opţiuni terapeutice sunt numeroase şi includ aplicaţii de sulfura de seleniu, zinc pirithion, sau şampoane cu ketoconazol, creme cu ketoconazol sau terbinafina şi dermatocorticosteroizi. Igiena riguroasă şi adecvată focalizată pe ariile bogate în glande seboreice, reprezintă cheia succesului în menţinerea timp îndelungat a perioadei de remisiune Summary Seborrhea is a chronic inflammatory disorder affecting areas of the head and trunk where sebaceous glands are most prominent. Genetic, environmental factors and lipophilic yeasts of the Malassezia genus contribute to this disorder. The treatment is effective but seborrheic dermatitis can’t be curred, periodic treatments being necessary. Treatment options are numerous and include application of selenium sulfide, pyrithione zinc or ketoconazolecontaining shampoos, topical ketoconazole cream or terbinafine solution, and topical corticosteroids Proper hygiene and frequent washing of the affected areas plays an important role in obtaining long remissions. Diateza seboreică reprezintă o disfuncţie a unităţii pilosebacee caracterizată prin: secreţie excesivă de sebum (seboree) cu implicaţii importante şi variate în manifestări clinice ca dermatita seboreică, alopecia seboreică , acneea vulgară, rozacee. Seboreea este o anomalie obişnuită a secreţiei glandelor sebacee, manifestă clinic la nivelul ariilor cutanate bogate în glande sebacee: scalp, mediofacial (aria în “T”), prestemal, interscapular, arii fiziologic piloase — mai ales inghinal şi perianogenital. Factori genetici, de mediu şi levuri din genul Malassezia sunt implicaţi in această afecţiune. Dermatita seboreică DS (dermatita pitirosporică, dermatita ariilor sebacee) este o dezordine comună, uneori supradiagnosticată şi dificil de definit în absenţa unor criterii diagnostice, dar cu trăsături clinico-evolutive sugestive — leziuni eritematoscuamo-crustoase localizate predominant pe ariile bogate în glande sebacee. Leziunile prezintă o mare variabilitate de expresie clinică în funcţie de topografie şi vârstă, dar distribuţia lor pe ariile cutanate seboreice, evoluţia episodică, recurentă, exacerbările corelate cu stressul, oboseala, radiaţiile UV, umiditatea crescută reprezintă argumente de diagnostic. Există 2 vârfuri de incidenţă: în primele 3 luni de viaţă ale copilului şi în decada a 4-a. DS poate constitui markerul iniţial al imunodeficienţei induse de infecţia cu HIV. Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Voi VIII (2007) pp: 75 - 79
