Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Cătălin A. Lazăr: Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criş
Inventarulfunerar din mormintele culturii Starcevo-Criş. Studiu de cacş dintre defunct şi cei rămaşi în viaţă, modul în care participanţii la ceremonia funerară construiesc imaginea celui decedat84. Criteriul 7 — raportul dintre obiectele de inventar şi distribuţia în morminte, în funcţie de categoriile de vârstă. Trebuie să precizăm de la început că, de-a lungul timpului s-au folosit mai multe modele pentru încadrarea defuncţilor într-una din categoriile de vârstă. în general, arheologii menţionează vârstele într-o manieră de genul copil, matur, adult etc. Categoriile de vârstă cuprind mai multe elemente, care sintetizează etapele de evoluţie biologică a indivizilor. Unul dintre cele mai cunoscute modele (varianta „clasică”) este cel care stabilea opt categorii de vârstă: Infans I (0-7 ani), Infans II (7-14 ani), Juvenis (14- 20 ani), Adultus (20-30 ani), Maturus I (30-40 ani), Maturus II (40-50 ani), Maturus III (50-60 ani), Senilis de la 60 de ani în sus85. Eric Crubézy propunea un alt model de împărţire a categoriilor de vârstă, fără a denumi etapele biologice respective, preferând doar estimarea vârstei în cifre: 0-1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-19 ani, 20-29 ani, 30-39 ani, 4049 ani, 50-59 ani, 60-69 ani, 70-79 ani şi peste 80 de ani86 87. Alţi autori au preferat variante mai simple, cu doar două categorii - adulţi şi subadultf1. Datorită publicării expertizelor antropologice, în unele cazuri, fără aceste precizări, sau în alte cazuri absenţa acestor determinări antropologice sau doar observaţii de genul „copil, copil foarte mic, individ matur, individ adult” (multe dintre aceste observaţii fiind făcute de arheologi), am optat pentru o formulă generală, alcătuită din doar trei categorii: Infans, Juvenis şi Adultus/Maturus. Criteriul 8 — raportul dintre obiectele de inventar şi distribuţia în morminte, în funcţie de grupele de sex. în cadrul acestui criteriu de analiză, vom considera indeterminabile scheletele de copii (în cazul acestei categorii fiind aproape imposibilă stabilirea sexului) sau cele de adulţi pentru care nu s-a putut stabili (datorită conservării precare a materialului osteologic) apartenenţa la una dintre cele două grupe de sex. Pe baza acestor elemente vom încerca să identificăm existenţa unor diferenţieri Orientale şi verticale în cadrul comunităţilor Starcevo-Criş. Al doilea segment al sistemului de analiză se referă la fragmentele ceramice depuse în asociere cu mormântul sau/şi corpul defunctului. Această categorie de materiale va fi examinată în funcţie de următoarele criterii de analiză: Criteriul 1 - perspectivă cantitativă; Criteriul 2 - perspectivă calitativă, Criteriul 3 - modul de dispunere a fragmentelor ceramice în raport cu corpul defuncţilor, Criteriul 4 - raportul dintre fragmentele ceramice şi distribuţia în morminte, în funcţie de categoriile de vârstă, Criteriul 5 - raportul dintre fragmentele ceramice şi distribuţia în morminte, în funcţie de grupele de sex. în final, vom încerca să ne raportăm la semnificaţia simbolică a obiectelor în cauză şi la semnificaţia socială a anumitor categorii de materiale şi practici/obiceiuri. Datele disponibile privind cultura Starcevo-Criş Datele existente la ora actuală privind chestiunea în discuţie sunt puţin numeroase. Analiza noastră se va concentra doar asupra mormintelor ce conţineau categoriile de materiale definite în sistemul de analiză propus anterior, din tot arealul culturii Starcevo-Criş (fig. 1). Complexele funerare ce nu conţineau bunuri funerare (şi/ sau depuneri de fragmente ceramice) nu au fost incluse în analiza noastră. De asemenea, din prezentul studiu, au fost excluse unele descoperiri precum cele de la Gura Baciului MIO88, Trestiana B/M389 90, Obre I M6, M8'J0. Complexele respective, deşi, sunt publicate ca morminte, conţin resturi osteologice umane, fără conexiune, amestecate cu oase de animale şi alte materiale arheologice (mai ales ceramică). Considerăm că acestea, prin elementele ce le prezintă se apropie mai mult de categoria descoperirilor de oase umane în contexte nefunerare (scattered bones). Din datele disponibile privind mormintele ce vor fi analizate, rezultă că majoritatea erau simple, conţinând resturile osteologice ale câte unui singur individ. 84 Btiick 2004, p.322. 85 Necrasov - Cristescu 1967, p.166 - Tabelul nr. 3. 86 Crubézy 2000, p.35-38. 87 White 1992. 88 Lazarovici - Maxim 1995, p.188. Popuşoi 1992, p.31; 2005, p.54-55. 90 Benac 1973, p.350, 353-356. 35
