Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Cătălin A. Lazăr: Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criş
Inventarulfunerar din mormintele culturii Starcevo-Criş. Studiu de ca% pe un anumit schelet teoretic, unui anumit set de date funerare poate conduce la rezultate diferite, uneori chiar contradictorii66. „Eşecul” unor astfel de metode nu s-a datorat aplicării unor metode neadecvate ci mai ales datorită complexităţii problemelor generate de practicile funerare, explicaţiile teoretice fiind centrate nerealist doar asupra unor chestiuni; de aceea, în cele mai multe cazuri, aceste metode au confirmat/infirmat doar explicaţiile teoretice, situaţie determinată, inerent, de modul de concepere al sistemului de analiză şi a modului de cuantificare a diverselor elemente67. * * * Arheologia românească a fost dominată de abordarea tradiţională - cultural-istorică, bazată o filozofie de cercetare pozitivistă şi empiristă, ulterior, peste acest profil suprapunându-se marxismul68 69 70. Interpretările marxiste dezvoltate în literatura de specialitate „autohtonă” au constat doar în „afirmaţii lipite mecanic la începutul sau sfârşitul unor lucrări de arheologie absolut tradiţionale”^. In aceste condiţii, modelele de analiză a obiectelor de inventar funerar dezvoltate de arheologia românească s-au bazat pe metode de ordonare tipologică şi morfologică a diferitelor categorii de materiale, având tendinţa de a descrie excesiv de detaliat obiectele respective, în final acestea fiind folosite pentru încadrarea cronologică a descoperirilor cercetate. De asemenea, termenii folosiţi pentru descrierea diverselor artefacte, au fost înţeleşi şi utilizaţi „în mod diferit, de multe ori greşii’70, ignorându-se limbajul comun, acesta reprezentând „cheia” către rezolvarea problemei obiectivităţii interpretărilor71. Un model de analiză a inventarului funerar din mormintele Starcevo - Criş Având în vedere constatările anterioare, vom propune un sistem de analiză care să ţină cont de plusurile şi minusurile metodelor dezvoltate de diversele curente teoretico-metodologice. La prima vedere, chestiunea inventarului funerar din mormintele starceviene, pare simplă. Insă, dacă le analizăm cu atenţie constatăm că lucrurile sunt complexe, deoarece mormintele acestei culturi, pe lângă obiectele propriu-zise de inventar funerar (unelte, vase etc.), conţineau şi alte elemente - fragmente ceramice depuse sub, peste sau lângă defunct. Datorită acestui fapt, sistemul nostru de analiză va fi structurat pe două segmente: I. obiecte propriu-zise de inventar funerar, II. fragmente ceramice depuse in asociere cu corpul defunctului. Această maniere de tratare a problematicii, probabil, nu este cea mai adecvată. însă, având în vedere modul în care au fost puse în circulaţie datele privind complexele funerare, maniera de prezentare diferită, omiterea unor aspecte legate de comportamentul funerar al acestor comunităţi, aceasta reprezintă formula optimă pentru gestionarea datelor existente. în următorul subcapitol vom reveni şi vom „diseca” numeroasele aspecte legate de aceste două segmente ale metodei propuse. Pentru prima categorie, se impune o clarificare de ordin terminologic. în realizarea sistemului de analiză, datorită complexităţii problemelor ridicate de conceptul de inventar funerar în cazul comunităţilor Starcevo-Criş, am pornit de la accepţiunea clasică a termenului de inventar funerar, prin care se înţelege totalitatea obiectelor depuse alături de defunct72 73 74, iar apoi ne-am raportat şi la celelalte sensuri definite de paradigmele teoretico-metodologice. încă de la început, dorim să precizăm că nu au fost incluse în această categorie ofrandele şi ocrul, cu toate că unii autori le atribuie inventarului funerar78. Ofrandele funerare reprezintă „alte bunuri decât cele ce fac parte din inventarul funerari’1*, în această categorie fiind incluse, de obicei, cele prezumtibile de a reprezenta ofrande alimentare75 * *. Ocrul reprezintă un element legat de tratamentul Tainter 1978, p.118-119; Braun 1981, p.412. 67 McHugh 1999, p.143-144. 68 Anghelinu 2006, p.17-18. 69 Dragoman 2006, p.132. 70 Sîrbu 2003, p.7. 71 Lévi-Strauss 1978, p.446-447. 72 Chicideanu 2000, p.108; Sîrbu 2003, p.l 8; Sprague 2005, p. 118. 73 vezi Radovanovic 1996, p.14; Paluch 2004, p.37; Sprague 2005, p.120,122. 74 Sîrbu 2003, p.21. Problematica ofrandelor funerare este mult mai complexă Acestea pot reprezenta „partea defuncţilor” în scopul de a-i integra în ceremonialul funerar ca participanţi, donaţii pentru a preîntâmpina eventualele acţiuni ostile ale lot, resturile unor „banchete funerare” sau cantităţi de alimente selectate special pentru a fi depuse în mormânt, simboluri totemice etc. (Parker 33
