Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Secţiunea medicină şi management
Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) Fig. 1: Aspectul macroscopic al tumorii ovariene drepte Diagnosticul histopatologic a fost de teratom chistic matur ovarian. Formaţiunea tumorală dreaptă era constituită dintr-o proliferare de celule tumoraié rotunde sau cubice, cu citoplasmă moderată eozinofilă, nudei rotunzi, uniformi, cu nucleoli distincţi, figuri mitotice rare. Aceste celule se dispuneau arhitectural sub formă de cuiburi, acini, trabecule sau mici grupuri înconujurate de o stromă fibroasă. Fig 2: Tumora ovariană dreaptă cu aspect architectural insular şi trabecular, Hematoxilină- Eozină Unele arii tumoraié erau reprezentate de structuri glandulare de dimensiuni diferite delimitate de un epiteliu constituit din celule cu mucină intracitoplasmatică, cu aspect de celule în «inel cu pecete Fig 3: Tumora ovariană dreaptă cu aspect architectural trabecular şi mucinos, Hematoxilină-Eozină Imunohistochimic, celulele tumoraié au fost focal pozitive la reacţia pentru Cromogranină. Fig 4: Tumora ovariană dreaptă compusă din cellule tumoraié positive la Cromogranină Diagnosticul definitiv a fost de tumoră carcinoidă ovariană primară de tip mixt (insular, trabecular şi mucinos). Discuţii> Tumora carcinoidă ovariană poate fi primară sau metastatică. Cea primară este rară şi face parte din categoria teratoamelor monodermice (O.M.S. 2003) (3). Cel mai frecvent teratom monodermic este struma ovarii în timp ce tumora carcinoidă ocupă locul doi ca frecvenţă. Tumora carcinoidă apare cel mai frecvent în asociere la nivelul aceluiaşi ovar cu un chist dermoid 239
