Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Secţiunea medicină şi management
TUMORA CARCINOIDÄ OVARIANÄ MIXTĂ PRIMARĂ ASOCIATĂ CU TERATOM MATUR CHISTIC CONTROLATERAL Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) Simona STOLNICU1, Doinita liAD UIJESCU2, Marius Florin COROŞ3, Angela BORDA4, Dana DOBRU5, Cristian PODOLEANU6 1 — Departmental de Pathologie, UMF TgMureş, 2 — Departmentul de Pathologie, UMF Iaşi 3 — Clinica ATI, UMF Tg. Mures, 4 - Disäplina de Histologie, UMF TgMureş 5 — Departmentul de Gastroenterologie, Spitalul judeţean Tg, Mures, 6 — Clinica Medical UMF TgMureş Summary Primary ovarian carcinoids are rare, accounting for 0.3% of all carcinoid tumors. Carcinoid tumors metastatic to the ovary are more common. Primary ovarian carcinoids occur in association with mature cystic teratoma in the same ovary and usually have a good prognosis. We present the case of a 47-year-old woman who developed a mixed primary carcinoid tumor of the ovary associated with a mature cystic teratoma in the contralateral ovary. The presence of the primary carcinoid tumor unassociated with a mature cystic teratoma in the same ovary indicates that the primary carcinoid tumor could develop from endogenous neuroendocrine ovarian stromal cells and thus may have a poorer prognosis. Key words: carcinoid tumour, mature cystic teratoma Introducere Tumorile carcinoide reprezintă neoplasme neuroendocrine distincte, ce prezintă trăsături clinice, biologice şi histopatologice particulare. Cea mai mare parte a tumorilor carcinoide se dezvoltă la nivelul intestinului subţire şi a apendicelui, mai rar în restul tractului gastrointestinal şi la nivelul bronhiilor. Localizarea tumorilor carcinoide la nivelul ovarului este foarte rară. Tumorile carcinoide primare la nivelul ovarului sunt mai rare decât cele secundare şi se asociază frecvent la nivelul ovarului în care se dezvoltă cu un alt tip de tumoră ovariană în special cu un teratom matur De aceea, se consideră că la originea acestora se află diferenţierea monodirecţională a celulelor tumoraié din cadrul teratomului matur şi nu din celulele neuroendocrine ovariene preexistente, demonstrate în stroma ovariană la aproximativ 6% din femeile normale. In această lucrare prezentăm cazul unei paciente de 47 ani care a dezvoltat o tumoră carcinoidă ovariană primară stângă de tip mixt în asociere cu un teratom chistic matur dar cu localizare la nivelul ovarului controlateral. Prezentare de caz Prezentăm cazul unei paciente de 47 ani care se internează în Clinica de Ginecologie I Târgu Mureş acuzând dureri abdominale, creşterea în dimensiuni a abdomenului şi astenie. Durerea era intermitentă, severă şi intensă. Examenul clinic a relevat prezenţa a numeroase formaţiuni nodulare la nivelul corpului uterin, o formaţiune tumorală anexială dreaptă cu diametrul de 5 cm nedureroasă, fermă dar şi o formaţiune anexială stângă cu diametrul de 4 cm mobilă şi discret sensibilă. Examinarea ecografică a evidenţiat prezenţa unei formaţiuni solide la nivelul ovarului drept, de 5 cm diametru, dar şi a unei formaţiuni chistice stângi cu perete neregulat şi diametrul de 4 cm. La nivelul corpului uterin se observă numeroase formaţiuni nodulare intramurale cu diametrul de 2-5 cm, cu contur neted. Se efectuează histerectomie totală cu anexectomie bilaterală. Piesa operatorie se fixează în formol după care se prelevează după o metodă standard. Fragmentele astfel obţinute se includ în parafină. Secţiunile efectuate de la nivelul colului uterin, a endometrului, a formaţiunilor nodulare intramiometriale, a celor două formaţiuni tumoraié ovariene şi a celor două trompe se colorează cu H-E. De asemenea, se efectuează studii imunohistochimice cu Cromogranină. Rezultate Colul şi cele două trompe au avut aspect normal la examinarea microscopică. La nivelul corpului uterin se observă prezenţa a 6 formaţiuni nodulare bine delimitate cu diametrul între 2 şi 5 cm, de culoare cenuşie şi pe secţiune cu un aspect fasciculat. Ovarul stâng era transformat tumoral, cu diametrul de 40 mm, suprafaţa externă netedă iar pe secţiune chistic, cu peretele intern neted dar îngroşat de 0,4 cm grosime şi conţinut de sebum şi fire de păr. Ovarul drept era deasemenea transformat tumoral, cu diametrul de 50 mm, suprafaţa externă netedă, pe secţiune de aspect predominant solid, de culoare galbenă, consistenţă fermă, cu câteva cavităţi chistice de 5-10 mm diametru, având un conţinut lichidian. La nivelul celor două formaţiuni tumoraié nu sa remarcat prezenţa de ţesut ovarian restant. La examinarea microscopică, formaţiunile nodulare intramurale sunt bine delimitate la periferie dar neîncapsulate şi constituite dintr-o proliferare de fibre musculare netede, dispuse în fascicule, fără aripii nucleare sau activitate mitotică. Aspectul corespunde unor leiomioame intramurale fără aripii. Formaţiunea tumorală ovariană stângă era constituită dintr-o cavitate chistică delimitată de un epiteliu pavimentos cheratinizat, subiacent cu anexe cutanate dar şi arii constituite din epiteliu respirator, acini salivari, ţesut cartilaginos, conjunctiv, adipos, ţesut tiroidian. 238
