Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Secţiunea medicină şi management
ASPECTE PRIVIND FIZIOPATOLOGIA SINDROMULUI OVARULUI POLICHISTIC Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) Florina GIJGA', \/ladimir BACAREA2, Alexandru ŞCHIOPU3, Gheorghel. TOTOLANU4 1 - Disciplina fi^iopatologie, UMF Tg Mureş, 2 - Diciplina de epidemiologie, UMF Tg Mureş 3 - Disdplinafinjopatologie, UMF Tg Mureş, 4 -UMF Sibiu Rezumat Cunoscut şi sub denumirea de Stein - Leventhal, sindromul ovarelor polichistice este considerat la ora actuala una din cele mai frecvente endocrinopatii a perioadei reproductive feminine şi totodată cea mai frecventă cauză de sterilitate anovulatorie. Sindromul are de obicei peripubertar, dar poate apărea şi la femei aflate la mijlocul perioadei fertile, şi se defineşte printr-un spectru de elemente clinice, hormonale şi anatomice divers asociate şi variabile ca intensitate. Este considerat cauza cea mai frecventă a hirsutismului şi a altor elemente de androgenizare şi determină până la 75% din cazurile de infertilitate prin anovulaţie. (7) în timp, în absenţa unei terapii adecvate, femeile cu sindromul ovarelor polichistice prezintă riscul de a dezvolta diabet zaharat tip II, dislipidemie, hipertensiune arterială, afecţiuni cardiace. Un alt risc major îl constituie posibilitatea apariţiei adenocarcinomului endometrial. Summary Also known as Stein Leventhal syndrome, polycystic ovary syndrome (PCOS), is one of the most common endocrine disorders, and in the same time the most frequent cause of anovulatory infertility. The syndrome usually appears during puberty, but it may be also detected in the middle of the reproductive period. It has a wide spectrum of clinical, hormonal and anatomic manifestations, randomly associated and with different intensity. It is known as the most common cause of hirsutism, and it is responsible for as much as 75% of the infertility cases. Without any therapy, PCOS women are in high risk to develop type II diabetes, dislipidemie disorders with high LDL, hypertension, cardiovascular diseases. Another major risk is a possible endometrial carcinoma. Definiţie si diagnostic - consens şi controverse Datorită heterogenităţii simptomatice, au existat multiple încercări de a defini criteriile ce stabilesc diagnosticul. In ţările europene, diagnosticul se bazează pe aspectul morfologic modificat al ovarelor, vizualizat ecografic, şi anume, prezenţa a multiple microchisturi (7 — 10) cel puţin la nivelul unui ovar, însoţite de semne clinice de hiperandrogenism. In Statele Unite, un mai mare accent se pune pe seama modificărilor biochimice. Pentru un consens general, au fost propuse ca şi criterii de diagnostic următoarele aspecte patologice, la paciente aflate in perioadă reproductivă (categorie de vârsta 13 — 44 ani) (4): • Clinic - semne de hiperandrogenism • Anovulaţie cronică • Paraclinic laborator : creşterea secreţiei de androgeni, in special fracţiunea libera, creşterea LH, cu modificarea raportului LH / FSH.- ecografic: prezenţa la nivel ovarian a multiple formaţiuni chistice cu diametre de până la lOmm. Cu o frecvenţă crescută, dar inconstant, sunt considerate ca şi criterii diagnostice: • Rezistenţă la insulină cu hiperinsulinism • Hiperprolactinemie moderată • Scăderea SHBG • Dislipidemii cu creşterea fracţiunii LDL colesterol. (4) Fiziopatologie Polimorűsmul simptomatic din sindromul ovarelor polichistice, sugerează existenţa mai multor mecanisme fiziopatologice, şi ca atare diferite surse etiopatogenetice. 1. Factori genetici - relaţie etiologică Aglomerarea familială a cazurilor de SOP sugerează o componentă genetică a etiologiei. Deşi pare puţin probabil sa existe o cauză unică, multe din semnele clinice si biochimice din cadrul SOP pot fi explicate prin interacţiunea factorilor de mediu (in special cei nutriţionali), cu un număr mic de gene modificate, incluzându-le pe cele implicate in producerea de androgeni şi cele care reglează secreţia, respectiv activitatea insulinei. (17) Pentru prima categorie investigaţiile au fost îndreptate către gena CYP 11a (ce codează clivarea P450), posibilă candidată responsabilă pentru steroidogeneza anormală. Rezultatele au demonstrat prezenţa unui exces de gene altele împărţind locusul CYP 11a, fiind asociate clinic şi paraclinic cu ovare polichistice şi concentraţii serice crescute de testosteron, sugerând că CYPlla poate fi considerat un locus major de susceptibilitate în determinismul SOP. (11,14) In ceea ce priveşte cea de-a doua categorie, dereglări ale secreţiei de insulină au fost raportate în multiple studii asupra femeilor cu SOP, cu sau fără istoric familial de diabet zaharat tip 2. Cercetările au evaluat VNTR (variable number tandem repeats) a genei insulinice pe cromozomul lipi5.5, implicate direct în 161
