Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)

Secţiunea medicină şi management

Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005)

dezvoltă prin intermediul secvenţei metaplazie intestinală- displazie-adenocarcinom. Obiectivul supravegherii endoscopice-endobioptice a esofagului Barett constă în detecţia displaziei ca leziune premalignă sau a adenocarcinomului esofagian în stadii precoce , asociat cu o rată de supravieţuire crescută. Displazia reprezintă o modificare citologică şi arhitecturală fundamentală a epiteliului esofagian , cu caracter benign , apărută pe fondul metaplaziei intestinale. Ea poate progresa de la eşoară la severă apoi la adenocarcinom esofagian. (1,5,6 )

Asociaţia Americană de Gastroenterologie (AGA) propune programul de screening şi supraveghere cel mai acceptat la ora actuală, în care :

1. Screening reprezintă depistarea esofagului Barrett la populaţia cu simptome cronice de reflux şi la populaţia generală

2. Supravegherea reprezintă identificarea neoplasmului esofagian în stadii precoce la pacienţii cunoscuţi cu Barrett

Asocierea cromodiagnosticului cu endoscopia cu magnificaţie , care permite prelevarea biopsiilor din zone ţintite , facilitează detecţia cancerului esofagian precoce. Pentru diagnosticul cancerului esofagian precoce poate fi utilizată coloraţia intravitală cu soluţie Lugol ce colorează mucoasa esofagiană normală în brun , facilitând prelevarea ţintită a biopsiilor din ariile de mucoasă anormal colorată ( galben- roşiatic ). Alt colorant utilizat cu succes este albastru de metilen Prin cromoendoscopie urmată de examinarea cu ajutorul magnificaţiei s-a reuşit descrierea pit-pattemului la nivelul epiteliului Barrett şi identificarea zonelor de displazie-în funcţie de rezultatul analizei se pot preleva biopsii ţintite , polipectomii, mucosectomii .(4) Dintre factorii de risc şi afecţiuniile cu risc crescut pentru dezvoltarea adenocarcinomului gastric cel mai importanţi sunt : infecţia cu Helicobacter Pylori — declarat de către OMS carginogen de ordinul I pentru cancerul gastric , gastrita cronică atrofică cu metaplafie intestinală , anemia Biermer , polipii adenomatoţi gastrid , displafia gastrică, ulcerul gastric ţi stomacul operat.

In cazul acestor grupuri populaţionale Societatea Japoneză pentru Studiul Cancerului Gastric şi Asociaţia Americană de Gastroenterologie recomandă supravegherea endoscopic-endobioptică pentru depistarea precoce a cancerului gastric cunoscându-se faptul că diagnosticul de cancer gastric incipient este rar în afara programelor de supraveghere destinate grupurilor cu risc crescut. (6,7,8,9,10)

Gastrita cronică atrofică cu metaplafie intestinală ,se asociază cu tipul intestinal de cancer gastric. Datorită frecvenţei crescute a acestei patologii , în 1994 la Congresul Mondial de Gastroenterologie de la Los Angeles , s-a stabilit utilitatea urmăririi periodice a acestor pacienţi în vederea detecţiei displaziei severe.(7,8,ll)

In cazul adenoamelor gastrice se recomandă excizia endoscopică şi dispensarizarea anuală a pacientului pentru a surprinde recurenţa sau / şi malignizarea. Diagnosticul acestor leziuni şi a cancerului gastric incipient este cel mai frecvent omis prin endoscopia simplă datorită dimensiunilor foarte reduse sau

modificărilor de mucoasă greu vizibile prin endoscopul comun. In acest context cromodiagnosticul ( indigo carmin ) asociat gastroscopiei cu magnificaţie este metoda de elecţie propusă de Centrul Japonez Naţional de Studiu a Cancerului Gastric.

Concluzii

Pe plan naţional studiul cancerului incipient de tub digestiv superior , respectiv cancer esofagian şi cancer gastric , este încă în fază incipientă , din punct de vedere a screening-ului , al detecţiei grupelor populaţionale cu risc , al monitorizării acestora conform unor programe standardizate şi al depistării cancerului incipient , necesitând astfel eforturi deosebite pentru racordarea la nivelul actual mondial. Este necesară unificarea eforturilor disipate la nivel de centre gastroenterologice din ţară , cu constituirea unei strategii comune eficiente. Concretizarea şi adoptarea unei strategii comune de screening şi depistare a cancerului incipient de esofag şi stomac , va determina scăderea mortalităţii prin aceste neoplazii.

Bibliografie

1. Allum WH, Griffin SM , Watson A , Colin-Jones D., Guidelines for the management of oesophageal and gastric cancer. Gut 2002 ; 50 ( Suppl V) : 1-23

2. De Vault KR , Castell DO., Updated guidelinesfor the diagnosis and treatment of gastroesophageal reflux disease. Am J Gastroenterol 2005 ; 100 : 190-200

3. Enzinger PC , Mayer RJ., Medical Progress : esophageal cancer. N.Engl J Med 2003 ; 349: 2241-2252

4. Hashimoto CL, Iriya K , Baba ER , Navarro- Rodriguez T , Z erbini MC , Eisig JN et al., Uugol dye spray chromoendoscopy establishes early diagnosis of esophageal cancer in patients with primary head and neck cancer. Am J Gastroenterol 2005 ; 100 : 275- 282

5. Inoue H , Rey JF , Lightdale C, Uugol chromoendoscopy for esophageal squamos cell cancer. Endoscopy 2001 ; 33 : 75-79

6. International Union Against Cancer ( UICC): Gastric cancer. In : TNM classification of malignant tumors. Sobin RH , Wittekind Ch , eds, 2002 . New York : wiley- láss : 60-63

7. Lightdale CJ., Esophageal cancer. Am J Gastroenterol 1999 ; 94 : 20-29

8. Pech O , May A , Gossner L , Ell C, Adenocardnom of the esophagus. In : Gastrointestinal and liver tumors. Scheppach W , Bresalier RS , Tytgat GN , eds. Berlin : Springer 2004 : 12-21

9. Sampliner RE., Practice Parameters Committee of the American College of Gastroenterology. Updated Guidelines for the diagnosis , surveillance , and therapy of Barrett esophagus. Am 1 Gastroenterol 2002; 97: 1888-1895

10. Wong A , Fitzgerald RC. Epidemiologic risk factors for Barrett esophagus and associated denocarcinoma . Clin Gastroenterol Hepatol 2005 ; 3 : 1-10

11. Zuccaro G , Jr., Tumors of the esophagus. In : The

Esophagus. Castell DO, Richter Je,eds.

Philadelphia : Lippincott Williams and Wilkins 2004: 275-289

160