Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)
Cristian Virag: Problematici ale neoliticului din nord-vestul României şi zonele invecinate
Cristian I 'IRAC, Problematici ale neoliticului din nord-vestul României şi zonele învecinate încă dc la începutul secolului XX, zona de nord-vest a României a suscitat interes pentru o serie de istorici care, intrând în contact cu numeroase descoperiri întâmplătoare, au publicat câteva articole informative referitoare la acestea. în acest sens putem aminti articolele lui E. Orosz1 şi ale lui M. Roska2 * referitoare la descoperirile neolitice din zona Tăşnadului. Marton Roska publică unele studii privind judeţele Satu Mare şi Bihor precum şi un repertoriu arheologic al Transilvaniei, menţionând numeroase descoperiri noi, în special din Valea Ierului şi din Câmpia Nirului, cum ar fi cele dc la Sălacea, Otomani, Curtuiuşcni, Valea lui Mihai, etc.' în perioada interbelică s-a desfăşurat o intensă activitate de cercetare arheologică şi colecţionare, în cadrul căreia s-a remarcat dr. Andrassy Ernő, activând în Valea Ierului şi în Câmpia Nirului4 5. Ca medic, a avut contacte permanent cu populaţia locală, salvând şi menţionând numeroase descoperiri din această zonă. A înfiinţat din colecţia sa particulară Muzeul din Valea lui Mihai în 1952 şi a întocmit un catalog al colecţiei în 1954. în perioda 1953—1954 s-au desfăşurat cercetări arheologice conduse de Székely Zoltán de la Sfântu Gheorghc şi E. Kovács de la Baia Marc la Pir. în 1958 a fost înfiinţat Muzeul Orăşenesc Cărei cu un proftl mixt de istoric-arheologie si de şuinţele naturii. Tot în această perioadă, învăţătorul Kovács Sándor a efectuat o serie dc periegheze în zona Careiului, un mic sondaj la Tiream—Movila Cânepii, o săpătură de salvare la Ghenci—Movila Spânzurătorii(1959) şi alta împreună cu M. Rusu la Berea —Vu. Acum se formează şi colecţia de la Ciumeşti — Berea, numită colecţia Kovács, realizată de preotul reformat Kovács Gyula din satul Berea care, probabil sub îndemnul medicului Andrassy Ernő a început să colecteze vestigii arheologice din zona comunelor Ciumeşti, Sanislău, Poieni6. Colecţionarul a identificat aproximativ 100 de situri, din diferite perioade istorice, colecţia cuprinzând un numeros material ceramic neolitic precum şi numeroase microlite de obsidian, adunate de pe dunele de nisip situate pe teritoriul localităţilor amintite mai sus7 *. O bună parte a colecţiei Kovács a fost achiziţionată în 1961 de Muzeul din Baia Mare, o parte, formată din 660 de obiecte ajunge în 1967 la Muzeul Orăşenesc Cărei, pentru ca restul să fie achiziţionat dc Muzeul Judeţean Satu Mare în 1977. Pe baza materialului şi a informaţiilor furnizate de colecţia Kovács, au început primele săpături sistematice în anii 1962-1965 în hotarul comunei Ciumeşti, şi anume, în punctele Ciumeşti 11— Păşune, Berea I, Bena IX, Berea X—XF. Cercetări ulterioare au fost întreprinse de Eugen Comşa9 10, precum şi de 1. Németi între anii 1970—1982 la: Cărei; Dindcşti; Moftinu Mic; Pişcolt—Nisipărie — Cutărie,-Cărămiclărie\ Tiream şi Văşad, multe dintre aceste săpături având un caracter de salvare, cum ar fi cele de la Săcuicni—Horo din 1965"’. Zona geografică avută în vedere, respectiv Bazinul Tisei Superioare ridică o serie de probleme legate de geneza şi evoluţia fenomenelor culturale, accentuate de diferitele denumiri şi termeni, folosiţi de către diversele istoriografii (română, maghiară, slovacă, dar nu numai). AVX Originea culturii ceramicii liniare a Alföldului (în maghiară AVK) se află în fondul vechi starccvian precum şi în rezultatul unei difuziuni culturale a influenţelor vinciene şi a transformărilor 1 Orosz 1909, p. 10. 2 Roska 1910, p. 354-364. ' Roska 19.32, p. 67-72; 1938, p. 1-15; 1939, p. .34-53; 1942. 4 Németi 1999, p. 14. 5 Németi 1999, p. 14. 6 Németi 1999, p. 14. 7 Păunescu 1964, p. 321. « Păunescu 1964, p. 322; 1963, p. 467-475; Comşa 1963, p. 477-484. 9 Comja 1971, p. 31-43; 1972-1973, p. 39-49. 10 Comşa—Nanaşi 1971, p. 633-636; Comşa—Nanaşi 1972, p. 3-18. Satu Marc - Studii şi comunicări, Scria Arheologie, XXII/1, 2005
