Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)

Faună

1 Satu Mare - Studii şi comunicări | Voi. I - Ştiinţele naturii pp. 151 - 154 [ Mai 2000

MODIFICĂRI SURVENITE ÎN COMPOZIŢIA IHTIOFAUNEI RÂURILOR DIN NORD-VESTUL

ROMÂNIEI

Alexandru Wilhelm

Săcueni

Introducere

Râurile din nord-vestul ţării, Turul, Someşul, Crasna, Ierul, Barcăul, Crişurile şi Mureşul, toate aparţin reţelei hidrografice a Tisei şi sunt afluenţi direcţi sau indirecţi ai acesteia. Dintre ele Someşul şi Mureşul străpung lanţul carpatic şi aduc ape din Bazinul Transilvaniei. Turul izvorăşte din lanţul vulcanic al Carpaţilor Orientali, Crasna şi Barcăul din zona montană joasă a Meseşului, Crişurile din zona montană înaltă a Munţilor Apuseni, numai Ierul are obârşia în zona coliriară a Piemontului de Vest. Ca atare, fiecare râu are alt caracter şi o ihtiofaună proprie şi caracteristică, în ciuda faptului că popularea lor s-a făcut dinspre aval spre amonte, deci toate au fost populate dinspre Tisa.

Modificările survenite în ihtiofauna râurilor sunt rezultatul în primul rând al impactului uman, al acelei presiuni antropogene exercitate prin poluare, drenarea cursurilor, realizarea barajelor artificiale, desecarea bălţilor şi mlaştinilor etc. Cel mai adânc afectate au fost speciile de peşti stenobionte, adaptate unor condiţii ecologice bine determinate, care nu au putut rezista unor schimbări intervenite. Cum peştii sunt legaţi de mediul acvatic, nici posibilitatea refugierii în alte zone nu a avut, s-au putut retrage eventual în gurile afluenţilor neafectaţi. Cei care nu au avut nici această posibilitate au pierit.

Dispariţia unor specii de peşti sau rărirea lor exagerată se poate constata în urma colectărilor repetate într-un interval de mai mulţi ani.

îmbogăţirea faunei ihtiologice în absoluta majoritate a cazurilor se datorează la fel intervenţiei umane. Omul este acela care populează intenţionat apele cu peşti de origine autohtonă. Se întâmplă şi cazuri când peştii scăpaţi de sub controlul uman se răspândesc singuri, aparent pe cale naturală. în sfârşit, sunt cunoscute şi cazuri în care răspândirea unor specii se petrece într-adevăr pe cale naturală, fără intervenţia omului. Apariţia acestor musafiri se poate aştepta dinspre graniţă, din râul Tisa.

Discuţii

1. Specii de peşti dispărute sau pe cale de dispariţie Lăsând la o parte faptul trist că întreaga ihtiofaună a zonei a avut de suferit în urma impactului uman, ce s-a concretizat în scăderea cantităţii peştilor din râuri, ne vom opri numai la acele specii care au fost afectate cel mai mult.

în urma desecării bălţilor, începute cu Mlaştinile Ecedului, un peştişor care până atunci a fost frecvent în acestea, ţigănuşul (Umbra krameri Walbaum, 1792) a ajuns într-o situaţie precară, fiind prezent în câteva puncte din Valea Ierului (Wilhelm, 1987).

151