Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)
Floră şi vegetaţie
I Satu Mare - Studii şt comunicări | Voi. I - Ştiinţele naturii | pp. 135 - 140 | Mai 200Ó | CERCETĂRI PRIVIND ADAPTĂRILE MORFOANATOMICE LA UNELE SPECII HALOFILE DIN CÂMPIA BANATULUI loan Coste, Doru Pătruţ Universitatea de Ştiiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara Strategiile de adaptare ale speciilor halofile faţă de stresul provocat de excesul de săruri din sol are ca direcţii principale realizarea unor adaptări corespunzătoare fenologice, fiziologice şi morfo-anatomice. Adaptările fenologice converg spre evitarea perioadelor secetoase cu concentraţii excesive de săruri prin desfăşurarea rapidă a ciclului de dezvoltare în perioada umedă de primăvară; acest tip de adaptări sunt propri speciilor anuale şi efemere, de obicei halofite suportante. Adaptările fiziologice variate de la o specie la alta sunt îndreptate spre perfecţionarea mecanismelor de absorbţie a apei şi a sărurilor minerale, în condiţiile unor concentraţii ridicate din souţia solului şi a economisirii apei prin reducerea transpiraţiei. Astfel de adaptări vizează în special creşterea concentraţiei de substanţe osmotic active în celule (săruri sau glucide) şi dezvoltarea unor mecanisme de transpiraţie şi fotosinteză (mecanisme fotosintetice tip CAM) speciale la aceste adaptări corespund halofitele obligatorii. Adaptările morfo-anatomice constau din structuri care asigură desfăşurarea cu minimum de consum energetic al proceselor metabolice în condiţii de stres, ele sunt proprii halofitelor obligatorii şi completează adaptările fiziologice ale acestora. Studiul floristic al pajiştilor halofile continentale din sud-vestul României (Banat) relevă o diversitate floristică remarcabilă nu numai sub aspectul numărului de specii şi a mozaicării vegetaţiei, dar şi sub aspectul multitudinii de adaptări la stresul provocat de excesul de săruri minerale. Obiectivul prezentei lucrări este cercetarea anatomică a şapte specii de plante, frecvente în pajiştile halofile din Câmpia Banatului. Metoda constă din efectuarea de secţiuni, îndeosebi la nivelul frunzelor, observarea microscopică şi evidenţierea caracterelor specifice, urmată de o reprezentare prin desene. Rezultate şi discuţii. Pe baza adaptărilor morfo-anatomice a speciilor menţionate şi a datelor existente în literatură (Raţiu Flavia, Nicolau Magdalena, 1967, Pop Adelina, 1979), corelate cu datele fiziologice şi fenologice, au fost stabilite grupe de specii cu adaptări anatomice asemănătoare, corespunzătoare direcţiilor de elaborare a răspunsului la stresul provocat de excesul de săruri minerale. Camphorosma annua Pall, vegetează pe soluri cu concentraţii crescute de săruri minerale. Plantele realizează potenţialul osmotic ridicat prin acumularea de săruri (cca 20,3%) şi menţin în aparatul lor vegetativ un raport constant săruri minerale/substanţe organice de cca 1:2 (A. Pop, 1979). Frunzele plantei au formă liniar-135
