Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)
Floră şi vegetaţie
subulată, în partea superioară semicilindrice, cu peri secretori de substanţe volatile cu miros de camfor şi prezintă structură halosuculentă. Epiderma constă din celule de formă parenchimatică, cu pereţii slab cutinizaţi, cu stomate de tip amarilidaceu, din celule reniforme şi cu 3-4 celule anexe, uniform dispuse pe toată suprafaţa frunzei. Epiderma prezintă peri secretori, de dimensiunea diametrului frunzei, cu vîrful ascuţit şi pereţi celulari pe alocuri scvamaţi. Sub epidermă se dispune clorenchimul format din două straturi de celule, un strat extern palisadic din celule alungite, fără spaţii celulare şi un strat intem din celule mici izodiametrice. Zona centrală a frunzei este ocupată de un parenchim acvifer lipsit de cloroplaste, cu celule parenchimatice inegale, ce include un singur fascicul libero-lemnos colateral închis. Planşa 1. - Camphorosma annua Pall. (A); Artemisia santonicum L. (B); 1-epiderma superioară, 2-epiderma inferioară, 3-stomate, 4 -peri epidermici, 5-clorenchim palisadic, 6-clorenchim lacunos, 7-parenchim acvifer, 8-vase conducătoare lemnoase, 9-vase conducătoare liberiene, 10-colenchim. Artemisia santonicum L. vegetează pe soloneţuri şi lăcovişti salinizate împreună cu Festuca pseudovina cu care realizează asociaţii caracteristice solurilor sărăturate. Realizarea presiunii osmotice care să asigure absorbţia în perioadele critice rezultă prin acumularea moderată de săruri şi creşterea semnificativă a conţinutului de substanţe organice osmotic active, raportul săruri minerale/substanţe organice fiind de 1:4.5 (A. Pop, 1977). Frunzele bazale şi mijlocii au limbul lat lanceolat cu baza scurt auriculată, de 2-3 ori penat sectată cu lacinii înguste sau lat liniare, obtuze sau rotunjite la vârf. Frunzele prezente la inflorescenţe sunt simple, îngust liniare. Secţiunile transversale prin laciniile foliare înfăţişează o structură ecvifacială, cu suprafaţa superioară evident ridicată în dreptul nervurii mediane. Epiderma din celule cu diametre reduse, slab cutinizată, prezintă stomate de tip amarilidaceu, uşor adâncite, din celule stomatice reniforme şi 3-4 celule anexe, dispuse aproape uniform pe epiderma superioară şi inferioară. Celulele anexe au creste cuticulare orientate perpendicular pe stomate, probabil ca o adaptare la reglarea transpiraţiei în condiţii de halofilie. Epi-136