Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Evoluţia populaţiei din Plasa Cărei, între anii 1880-1941, din punct de vedere al recensămintelor 227 populaţiei din Plasa Cărei (teritoriul fostei plase din Austro-Ungaria) de la începutul secolului XX se constată faptul că majoritatea populaţiei active lucrează în domeniul agriculturii, în anul 1900 un procent de 81,74% iar în 1910, 79,02%43. Datorită acestei crize a pământului şi a exploziei demografice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la sfârşitul secolului şi începutul secolului XX, din Transilvania, au loc migraţii spre România şi Statele Unite ale Americii. Aceste migraţii au afectat evoluţia numerică a Transilvaniei, ritmul creşterii populaţiei diminându-se, creşterea fiind de 8%44. In cazul comunelor rurale din Plasa Cărei rata medie anuală între 1900-1910, este de 0,48%, considerabil mai redusă decât cea de 1,32%, între 1890-1900, şi 1,29% în perioada 1880-1890 (Anexa 1.). Conform specialiştilor, dacă la sfârşitul secolului XIX au loc migraţii spre România, la munci sezoniere, de la începutul secolului XX populaţia se îndreaptă spre America45. In Comitatul Satu Mare între 1899-1913, au migrat în România un număr foarte redus de persoane, în total: 102 persoane. Migraţia în America în cazul comitatului Satu Mare, ca şi în întreaga Transilvania a fost considerabilă între anii 1904-1907. In aceşti ani, au emigrat 10.080 persoane. Scăderea numărului emigranţilor din anul 1908, se datorează crizei din industria fierului şi oţelului din anul 190746. La sfârşitul anului 1910, numărul populaţiei din Comitatul Satu Mare este 250.831. între 1899-1913, au emigrat din comitat 28.278 de persoane, din care s-au reîntors doar 6.504 de persoane. Majoritatea celor care au părăsit ţara au avut ocupaţii în domeniul producţiei primare47. Menţionăm, că printre emigranţi au fost indivizi aparţinători celor trei grupuri etnice: români, maghiari, germani, ei fiind atraşi de posibilitatea stabilirii în Canada. Iată un articol dintr-un ziar editat la New York: “David Reid C. O. Room 22, Stanley Block. în atenţia dumneavoastră. Winnipeg, Manitoba, Canada. Unguri, care doriţi să vă stabiliţi în Canada, puteţi primi 160 hold (lhold 50 ari) pământ arabil, situat pe teren plat, şi care este sub lucrare, cu locuinţă şi cu anexe gospodăreşti, jumătate recoltă de grâu pentru plată, la cumpărare se plăteşte doar 1 dolar pentru hold (50 ari), în bani cheş. Vă oferim cu plăcere informaţii, dacă vă adresaţi în limba maghiară la următoarea adresă: David Reid C. O. Room 22, Stanley Block, Winniped, Manitoba, Canada. Unguri care doresc să se gospodărească”48. între 1890-1900, are loc o creştere considerabilă atât în rândul populaţiei din comunele rurale ale Plasei Cărei cât şi în cazul oraşului Cărei. în urma revoluţiei industriale care se manifestă în această perioadă, se înfiinţează noi fabrici, care prin oferta de noi locuri de muncă atrag populaţii din alte părţi. în Plasa Cărei (teritoriul din Austro-Ungaria) faţă de anul 1900, creşte ponderea lucrătorilor în industrie, dacă în anul 1900 acesta este 8,3%, în anul 1910 este 9,7% din totalul populaţiei active49. Varga E. Árpád pune în evidenţă acele localităţi în care instituirea sau reducerea producţiei, unui punct de lucru, a influenţat evoluţia numerică a populaţiei50. în urma reducerii producţiei gaterelor din Ghilvaci, după creşterea din anii 1890-1900, în anul 1910 se constată o diminuare a populaţiei din Moftinu Mic şi din Ghilvaci, datorită părăsirii localităţii a unui număr de locuitori, romano-catolici maghiari şi germani. în Resighea, între 1890-1900, se stabilesc producători de tutun, români greco-catolici. Influenţe asupra structurii etnice a populaţiei le-au avut migraţiile, datorită schimbărilor politice. Thirring Lajos menţionează faptul că în anul 1920, au migrat din România în Ungaria 199.788 de persoane dintre care 197.181 s-au născut pe teritoriile despărţite51. Dacă datele despre structura naţională, din anul 1920, sunt criticate de către statisticieni, sunt însă acceptate ca fiind relativ reale, datele referitoare la mişcările generale ale populaţiei, numărul total al populaţiei din Transilvania în acest an fiind mai redus decât în anul 1910. Conform explicaţiei date de Sabin Mănuilă, cauza principală, este numărul scăzut de natalitate care se datorează războiului, creşterii îmbolnăvirilor, a mortalităţii ridicate şi numărului mare de refugiaţi şi repatriaţi52. Pentru Plasa Cărei, împreună cu oraşul Cărei, numărul populaţiei totale este 52.139, cifră care este foarte apropiată cu cea din 1910, care este 52.058. în timpul Primului Război Mondial mortalitatea în rândul soldaţilor a fost deosebit de ridicată, mai mare decât în timpul celui de al Doilea Război Mondial, iar bărbaţii 43 Izvoare de demografie istorică., Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România voi. II, Bucureşti, 1987, p. 420. 44 Sorina Bolovan, op. üt., p. 49, 50. 45 Ibidem, p. 50, 51. 46 Sorina Bolovan Ibidem, p. 50. 47 Izvoare de demografie istorică, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România..., p. 516, 706-722. 48 A bevándorló. (Ssţerk. Singer Mihály.), New York, N.Y., Passaic, N.J., és Pittsburg, PA., 1907. március 15-én, IV. Évfolyam, 21. és 22. szám. Cf. Frakas József, op. át., p. 31. 49 Izvoare de demografie istorică, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România..., p. 420, 602. 50 Varga E. Árpád, Ssţatmâr megye településeinek etnikai (anyanyelvi/ nemzetiségi) adatai 1850 / 1880-1992, S^atmár megye településeinek felekezeti adatai 1850 / 1869-1992, cf. www.kia.hu. 51 Thirring Lajos, op. át., p. 241. 52 Varga E. Árpád, Fejezetek a jelenkori Erdély népesedéstörténetéből, ed. Püski, Budapest, 1998, p. 26.
