Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
228 Andrea Bertici recrutaţi s-au aflat la vârsta ideală de procreare şi de muncă. Pe teritoriul Austro-Ungariei, între anii 1914- 1918, numărul naşterilor a fost cu 1,25 de milioane mai redus decât ar fi fost în condiţii normale53. Odată cu procesul de schimbare a funcţionarilor sosiţi din alte părţi ale României Mari, între anii 1924-1926, au loc colonizări de populaţie, care au confesiunea preponderent ortodoxă. Astfel, se constituie colonia Ianculeşti unde conform menţionărilor lui loan German au sosit 99 de familii, moţi din Munţii Apuseni54. In anul 1930 datele comunelor suburbane sunt înregistrate împreună cu datele oraşului de care, din punct de vedere administrativ au aparţinut, în acest caz de oraşul Cărei. O altă colonie este Lucăceni unde s-au aşezat 176 de familii venite din comunele judeţului Satu Mare (azi aparţinând jud. Maramureş): ex. Şişeşti, Dăneşti, Surdeşti55, conform recensământului ei sunt români greco-catolici. In Horea au sosit 94 de familii din Munţii Apuseni, români ortodocşi. De asemenea, în Marna Nouă, sosesc 40 de familii tot din Munţii Apuseni, români ortodocşi. în Domăneşti sosesc 27 de familii din Maramureş56, care conform recensământului sunt greco-catolici de limbă maternă preponderent maghiară şi de naţionalitate română. In afară de formarea acestor colonii s-au mai aşezat familii şi în alte localităţi: Tiream — 31 familii din Maramureş, Portiţa — 18 familii, sosite din Munţii Apuseni, Sânmiclăuş — 18 familii sosite din Sălaj57. Varga E. Árpád pune în evidenţă faptul că, procesul creşterii populaţiei române în Transilvania, şi schimbarea raporturilor etnice din oraşe, se desfăşoară după cel de al Doilea Război Mondial, prin migraţii interne ale locuitorilor, veniţi din alte părţi ale României, şi stabiliţi în special în mediul urban58. în anul 1941, creşte considerabil ponderea maghiarilor pe tot teritoriul Transilvaniei. Ca explicaţie pentru acest fenomen sunt, în afară de forţa de atracţie a puterii statale, şi migraţiile provocate din cauza schimbărilor de putere. După alipirea Ardealului de Nord Ungariei, au avut loc migraţii, interne şi externe, în special în direcţia oraşelor mai mari59. Deşi Cărei nu este considerat printre oraşele mari, se constată creşterea populaţiei maghiare şi scăderea numărului românilor. Acest proces, în mare parte se datorează părăsirii localităţii de către un număr considerabil de populaţie ortodoxă, stabilită între 1924-1926, în Ianculeşti. De asemenea, se constată scăderea numărului greco-catolicilor. în anul 1941, în cazul aşezărilor Marna Nouă şi Horea nu mai sunt înregistraţi ortodocşi, doar 5 persoane la Ciumeşti. Aşadar, după realipirea acestor părţi Ungariei, mulţi români, stabiliţi după 1920, se reîntorc în locurile natale. Scăderea populaţiei ortodoxe şi greco-catolice este confirmată de sporul real exprimat în procente, precum şi de rata anuală medie (Anexa nr. 2). Datele din recensămintele anilor 1920 şi 1941, dau dovada de existenţa mişcărilor sau schimburilor de populaţie care au avut loc datorită schimbărilor de putere. Concluzii generale Din analiza datelor etno-confesionale, în cazul populaţiei din comunele Plasei Cărei reiese că, forţele de atracţie a puterii statale în cazul celor două ţări (Austro-Ungaria - după Trianon, Ungaria — şi România), au avut influenţă asupra declarării identităţii naţionale, privind ambele criterii: limba maternă şi apartenenţa naţională. S-a format astfel un grup de oameni cu identitate nesigură proveniţi din localităţi mixte. Conform opiniei lui Josef Wolf, hotarul între membrii pasivi a unui grup naţional sau etnic şi între cetăţenii de altă naţionalitate de multe ori nu se observă în actul de recunoaştere a recensământului ci în alte domenii ale vieţii60. între anii 1880-1941, pe teritoriul studiat se schimbă de două ori puterea statală, cele două războaie mondiale şi nesiguranţa, au avut efecte asupra declarării identităţii naţionale a populaţiei, devenită din acest punct de vedere politic influenţată. Dinamica demografică între 1880-1941, nu este liniară prezentând o scădere în ritmul creşterii populaţiei între 1900-1910, din cauza emigrărilor masive în America provocate de criza agrară, şi în anul 1920, datorită pierderilor din război. De asemenea, semnificative sunt migraţiile cauzate de schimbările de putere. în această perioadă au loc migraţii în primul rând din motive economice, atât înainte de 1920, cât şi după. înainte de Trianon migraţiile au avut loc datorită măririi terenurilor agricole în urma 53 Thirring, op. cit., p. 236. 54 German loan, op. cit., p. 68. 55 Ibidem, p. 68. 56 Ibidem, p. 68. 57 Ibidem, p. 68. 58 Varga E. Árpád, op. cit., p. 195. 59 Ibidem, p. 39. 60 Josef Wolf, op. cit., p. 44.
