Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
Debutul procesului de colectivizare a agriculturii în judeţul Satu Mare 147 unde „între cele două porţi se va face arborarea de drapele, 80% roşii şi 20% tricolore”20. O altă poartă urma să fie amplasată la intrarea în comună, ornată cu „lozinci şi tablouri ale Secretariatului C.C.”, de la care, trebuia amenajată „o alee de verdeaţă (...) până la casa culturală, unde se va ţine şedinţa de constituire”. Decoratorul „Magazinului de Stat Textil” care se ocupa de decorarea interioară a căminului cultural, a fost însărcinat să monteze la intrarea în clădirea acestuia „un arc de steaguri şi lozinci”21. Pentru buna desfăşurare a decorării au fost însărcinaţi Eizikovits Serena, Szalai Ernest şi Péntek loan. Tot fabrica „Unió”, a primit sarcina de a dota curtea căminului cultural cu mese şi bănci pentru serbarea ce avea să se desfăşoare în după masa zilei şi de a construi o „scenetă în curtea gospodăriei colective, pentru reprezentaţia culturală”22. Răspunderea aparţinea lui Schvartz Alexandru. Până la data de 30 iulie trebuia definitivată lista celor „60 agitatori, dintre muncitori şi ţărani, care vor face agitaţie în cadrul serbării de după masă”. Responsabil Moldovan loan. Pentru ziua inaugurării G.A.C. au fost invitate delegaţii din următoarele întreprinderi, instituţii şi comune: „Unió”, „1 Septembrie”, Uzinele Comunale, Uniunea Cooperativelor, Comerţul de Stat, C.F.R., „Mondiala”, Fabrica Textilă, I.P.E.I.L., „Reconstrucţia”, SMT, GAS Odoreu, GAS Dorolţ, GAS Livada, GAS Nisipeni, GAS Halmeu, Cooperativa „Someşul”, Sfatul Municipal, Sfatul Judeţean, comuna Păuleşti, comuna Cărăşeu, comuna Lazuri, comuna Odoreu23. Din fiecare delegaţie, câte o persoană trebuia desemnată să ia cuvântul. Sonorizarea evenimentului era asigurată prin intermediul unei reţele de megafoane, iar la sfârşitul programului era programată vizionarea unui film care preamărea agricultura colhoznică sovietică. Inaugurarea G.A.C. din comuna Păuleşti a fost programată pe data de 28 august 1949. Organizarea evenimentului şi desfăşurarea lui, au respectat scenariul celui planificat pentru G.A.C. Botiz. Organizarea serbării cădea în răspunderea tovarăşilor Maxim Vasile şi Izsák Paul, iar pregătirea cadourilor pentru colectivişti aparţinea întreprinderilor „Nase” şi distribuirea lor lui Schwartz Alexandru. Pavoazarea localului cădea în sarcina lui Moldovan loan şi Löw Paul. Coordonatorul întregii acţiunii era Magyorosi Andrei. Primirea delegaţiilor invitate era asigurată de Eizikovits, Miklós Albert şi Székely Vasile24. Nici copiii nu au fost omişi din programul propagandistic. Astfel, în ziua de 30 decembrie 1949, la G.A.C. „Steagul lui Lenin” din Păuleşti a fost organizată sărbătoarea pomului de iarnă, într-un cadru solemn, cu participarea tovarăşei Zidaru Maria, care a „expus cele văzute în Moscova”. A urmat un program artistic, după care „au fost împărţite cadourile aduse de tov. Zidaru de la Moscova, copiilor colhoznicilor”25. în zilele de 18 şi 20 ianuarie 1950, partidul a organizat conferinţe, în toate centrele de plase, cu învăţătorii şi profesorii, în vederea angrenării acestora în procesul de „culturalizare a satelor, acţiuni de alfabetizare, mărirea tirajului ziarelor, citirea ziarelor, individual şi colectiv, popularizarea ajutorului primit din partea URSS-ului, atât din partea materială cât şi din punct de vedere politic etc.”26, iar la sfârşitul lunii decembrie 1949 au fost organizate serbări ale pomului de iarnă în vederea înlocuirii tradiţiei Crăciunului: „în tot cuprinsul judeţului nostru a fost organizat pomul de iarnă, cu un rezultat politic satisfăcător, putem afirma că a intrat în conştiinţa copiilor ca o zi importantă, ziua aniversării R.P.R.-ului”27. în vederea înfiinţării unor altor gospodării, judeţeană P.M.R. Satu Mare a întocmit în data de 9 ianuarie 1950, un raport informativ . Până la această dată au fost formulate 21 de cereri de înfiinţare de noi G.A.C., dintre care şapte au fost verificate. Comisia judeţeană pentru înfiinţarea G.A.C., care s-a constituit pe data de 22 decembrie 1949 în baza Circularei nr. 129/13 decembrie 1949 a C.C. a P.M.R.28, a trecut la verificarea acestora, în vederea întocmirii referatelor lor. în comuna Dara, încă din luna iulie 1949, s-au înscris 24 de ţărani săraci, dintre care 17 erau membri de partid. Până la momentul întocmirii raportului, numărul acestora crescuse la 45 de optanţi, care în marea lor majoritate erau deţinători ai unor loturi în suprafaţă de 2 iugăre, primite prin reforma agrară. Doi dintre cei înscrişi nu aveau nici o palmă de pământ. Aportul adus de către ţăranii înscrişi se raporta la 45,75 ha, 7 vaci, 2 boi, 9 pluguri, 11 grape, 11 căruţe, trei semănători şi două sănii. Sediul gospodăriei colective a fost instalat într-un imobil rămas disponibil de pe urma schimbului de proprietăţi dintre Ungaria şi România, în perioada imediat postbelică. Pentru buna funcţionare a G.A.C., necesarul de teren arabil trebuia să fie suplimentată cu minim 62,87 ha, încât media de întindere pentru fiecare asociat să fie de 3 ha. în acest sens au fost înglobate sesiile bisericeşti ale parohiei romano-catolice şi ale celei ortodoxe, precum şi alte parcele provenite din 20 Ibidem, f. 1. 21 Ibidem. 22 Ibidem. 23 Ibidem, f. 2. 24 Ibidem, f. 5. * Idem, dos. 18/1950, f. 10. 26 Ibidem, f. 16. 27 Ibidem. 2« Idem, dos. 45/1950, f. 46.
