Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
148 Augustin Ţârău donaţii şi rezerve de stat. Cu toate acestea, suprafaţa obţinută se ridica la numai 26,40 ha, motiv pentru care, conducerea G.A.C. a făcut apel la G.A.S. vecină în vederea patrimoniului funciar29. O altă soluţie propusă, consta în executarea unor operaţiuni de comasare în două tarlale, una în nordul satului, cu o suprafaţă de cca. 30 ha şi alta în est, cu o suprafaţă de 105 ha30. In legătură cu munca de lămurire a populaţiei, raportul relatează că „în comună s-a început o vie frământare asupra gospodăriei colective, chiar în rândul membrilor de familie, unde unul din ei a vrut să se înscrie iar altul a fost contra”31. Ţăranii au pus o serie de întrebări, de genul: „Care va fi cota de predare a G.A.C.? Câte vite pot să rămână în proprietatea unui membru în Goscol? Cum vor fi trataţi bolnavii în Goscol? Cum va fi cu unul slab, care nu va fi capabil să-şi realizeze norma şi are copii mulţi şi mici?”32. In comuna Mireşu Mare au fost un număr de 11 optanţi, dintre care cinci membri de partid, care au făcut cerere pentm înfiinţarea G.A.C. încă din luna decembrie 1949. Până la momentul întocmirii raportului, numărul acestora s-a ridicat la 39, dintre care 17 membri de partid. Comuna avea 1384 de locuitori şi 432 de gospodării, Structura proprietăţii agricole cuprindea 48 de proletari agricoli, 148 de mijlocaşi, 233 de săraci şi 3 chiaburi. Pământurile comunei se întindeau pe o suprafaţă de 2091 ha33. Aportul adus de către membri asociaţi la constituirea gospodăriei colective se raporta la 39,88 ha, 6 vaci, 2 boi, 10 pluguri, 6 grape şi 11 căruţe. , Pentru ca gospodăria să fie viabilă era necesară suplimentarea suprafeţei cu cel puţin 78 de ha, pentru a fi atinsă cota de minim 3 ha pentru fiecare membru al ei. Acest deficit putea fi surmontat prin înglobarea, într-o primă etapă a terenurilor donate de chiaburii Dunca Grigore, Balint loan, Pop C.Ioan, Pop Liviu, Dr. Pop Octavian şi Maria Dr. Bogdan, în întindere de 77 ha34. Cealaltă sursă de completare a patrimoniului funciar al G.A.C., urma să fie rezolvată pe seama comasării unui „trup de moşie” situat pe malul drept al Someşului, pe seama proprietăţilor unui număr de 67 de ţărani săraci şi mijlocaşi35. Sediul G.A.C. a fost instalat într-una dintre clădirile fostei fabrici de spirt, prin transferul acesteia de la Ministerul Comerţului şi Industriei36. în comuna Răteşti, cererea de înfiinţare a G.A.C. a fost formulată în luna octombrie 1949 de 17 ţărani, dintre care nouă membri de partid, ca până în luna ianuarie 1950, să li se alăture încă 47. Aportul social adus de către aceşti ţărani la înscriere, a fost de 105,20 ha, 9 vaci, 15 pluguri, 16 grape, o prăşitoare, o semănătoare şi 16 căruţe37. Structura proprietăţii agricole a comunei, cu o suprafaţă de 3144 ha, dintre care 1685 ha arabil, cuprindea 321 de gospodării la 1225 de locuitori: 192 săraci, 128 mijlocaşi şi un chiabur. Deficitul de teren agricol al G.A.C. se putea rezolva prin comasarea unui „trup de moşie” cu o suprafaţă de 400 ha, situat în sectorul dintre localităţile Socond şi Gereuşa, pe seama a 73 de ţărani săraci şi mijlocaşi38. Sediul G.A.C. a fost instalat într-o „casă şi două şuri provenind de la chiaburii ridicaţi”. în capitolul „Concluzii” se spune „din cele 7 comune pe care le-a vizitat Comisia judeţeană, s-a constatat că încă influenţa duşmanului de clasă, a popilor, este destul de eficace asupra ţărănimei muncitoare, astfel că Comisia de Organizare, în munca sa, întâmpină mari greutăţi, de multe ori trebuind ca să piardă ore întregi pentru lămurirea persoanelor derutate de către indivizii care practică misticismul, folosindu-1 ca armă pentru cei slabi [de] spirit (...) în comuna Săcălăşeni, unde există pocăiţi, care spuneau celor înscrişi pentru înfiinţarea gospodăriei colective, că dacă se înscriu şi vor rămâne în colectiv, aceasta va cauza sfârşitul lumii”39. Printre semnatarii raportului s-au numărat: Urdea Gheorghe — vice preşedintele Comitetului judeţean P.M.R., Lázár Ştefan — secretar adjunct P.M.R., Német Samuil — organizator judeţean de Goscol, Victor Delantoniu — inginerul cadastrului judeţean şi Ijdelea Platon — inginerul agronom judeţean. Nu este lipsit de interes să subliniem faptul, certificat de informaţiile arhivistice, că primele gospodării colective, în toate cele trei judeţe suspuse analizei în acest studiu, au fost înfiinţate exclusiv în comunele cu populaţie maghiară, sau preponderent maghiară, lucru ce apare firesc, dacă luăm în calcul numărul mare de etnici maghiari înscrişi în Partidul Comunist sau în organizaţiile sale satelite, încă din anul 1945. 29 Ibidem. 30 Ibidem, f. 47. 31 Ibidem. 32 Ibidem. 33 Ibidem. 34 Ibidem. 35 Ibidem. 36 Ibidem. 37 Ibidem, f. 48. 38 Ibidem. 39 Ibidem, f. 49.
