Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
146 Augustin Ţârău 3. Organizarea muncii — Se munceşte organizat. Se introduce munca planificată. Gospodăria se munceşte de membrii săi, nu se admite a se aduce braţe de muncă din altă parte, decât tehnicieni. Se organizează pe brigăzi şi echipe (...) împărţirea se face pe 3 ani. Bunurile se împart după muncă. 4. împărţirea recoltei — Recolta se împarte după zilele de muncă, adică unitate de muncă. La distribuire se tine cont de: a) predarea seminţei la Comcereal, b) plata la S.M.T., c) cota către stat, d) rezerve de seminţe, e) rezerve neprevăzute, f) cota de 2% pentru bătrâni şi asistenţă, g) ce rămâne se împarte la totalul zilelor de muncă — fiecare ia după zilele muncite. Brigăzile evidenţiate primesc prime de zilele în plus, cele codaşe, din a căror vină a scăzut recolta, li se scade numărul de zile. Banii se împart în acelaşi mod. 5. Drepturile şi datoriile membrilor (...). 6. Respectarea democraţiei în Gospodăria Colectivă (...). 7. îmbinarea intereselor individuale cu cele obşteşti — Rămâne: casa, % ha pământ, 1 vacă de lapte, 2 capete tineret, 1 scroafa cu purcei, păsări de curte, iepuri, 10-15 oi, 15-20 stupi, tot inventarul mărunt. Gospodăriile agricole colective asigură nevoile mari, gospodăria particulară asigură nevoile mici şi completează pe cele mari”15. Uriaşul efort depus de comunişti în vederea organizării primelor gospodării agricole colective, nu a fost în totalitate încununat de succes. După cum reiese din „nota informativă de partid asupra desfăşurării constituirii gospodăriilor colective” 16 din 18 iunie 1949, după aprobarea venită de la C.C. al P.M.R., în comuna Botiz s-au înscris în G.A.C. 56 de persoane „dintre care, la şedinţa de constituire, ţinută în ziua de 4 iunie s-au retras 3 cetăţeni”. A doua zi, la sosirea Comisiei judeţene, s-au mai înscris 9 persoane, ajungându-se la un număr de 62 de membri, dintre care 5 mijlocaşi17, iar în comuna Cărăşeu, gospodăria s-a constituit pe data de 6 iunie 1949, cu un număr de 41 de ţărani, „dintre care, a doua zi, s-au retras 3 persoane”, aşa încât au rămas numai 39 de membri, printre care şi o femeie, care a şi fost aleasă în Comitetul de organizare18. în comuna Păuleşti, înfiinţarea G.A.C. nu a fost posibilă „cu toate că s-a dus o muncă intensă de lămurire, de către agitatorii din partea judeţenei P.M.R., timp de 10 zile, adică de la 6 iunie până la data de 14 iunie, totuşi — relatează raportorul — nu am reuşit să o constituim, fiindcă, din cei 39 înscrişi în cerere, nu au fost hotărâţi decât numai 15 persoane. Urmează ca în această comună să intensificăm munca de lămurire şi s-o constituim cu o întârziere de 2 săptămâni”19. Inaugurarea acestor unităţi a fost pregătită în detaliu, cu alocarea unor importante sume, în aşa fel încât, momentele respective să capete un caracter solemn, care să le imortalizeze în conştiinţa sătenilor. Toate punctele ce trebuiau atinse, au fost stipulate în câte un plan de muncă, particularizat la condiţiile fiecărei comune. Iată ce cuprindea planul de muncă al Comitetului judeţean Satu Mare al P.M.R. în legătură cu înfiinţarea G.A.C. din comuna Botiz: până la 30 iulie trebuiau întocmite procesele verbale referitoare la schimburile de terenuri pentru constituirea fondului funciar unitar al gospodăriei; verificarea persoanelor care vor veni cu propuneri pentru alegerea cadrelor din structurile de conducere ale gospodăriei (doi tovarăşi care vor propune „Comisia de Candidare”, trei tovarăşi care vor propune Comitetul de Conducere, un tovarăş candidat pentru funcţia de preşedinte al G.A.C., trei tovarăşi candidaţi pentru Comisia de cenzori). Pentru îndeplinirea acestor sarcini răspundea Lazar Ştefan. începând cu 28 iulie 1949, în comună trebuiau să se găsească, în permanenţă, doi deputaţi ai judeţului pentm intensificarea muncii de lămurire a ţărănimii în legătură cu înfiinţarea G.A.C. Răspunzător de îndeplinirea sarcinii era Moisiuc Nicolae. Organizarea programului artistic cădea pe seama formaţiilor artistice din următoarele întreprinderi: muzica — Phönix şi Unio, corul — Unio, dansuri — alte întreprinderi, teatru — alte întreprinderi. Muncitorii fabricilor „1 Septembrie”, Uzinele comunale şi Unio, împreună cu ţăranii din Botiz trebuiau să se ocupe cu pavoazarea căminului cultural şi a conacului. în acest sens trebuiau să ridice două porţi de triumf, una la intrarea în G.A.C. (conacul, sediul gospodăriei - n.n. A.Ţ.) şi alta la intrarea în curte, 'S Ibidem, (. 16-17. '« Idem, dos. 22/1949, f. 10. 17 Ibidem. 18 Ibidem, ibidem. 10.
