Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
48 Carol Kacsó brăţări, unele cu secţiunea pătrată, altele cu secţiunea rotundă, ornamentate cu crestături sau grupuri de incizii, cu diametrul de 7-8 cm, dar şi două cu diametral de 11,5 cm, în proprietatea amintitului liceu26. In inventarele mai sus-menţionate ale expoziţiei din 1876, centurile din colecţia Liceului reformat sunt înşirate ca provenite de la Câmpulung la Tisa27. J. Hampel descrie următoarele piese de la Călineşti: a. centură din placă subţire, neomamentată, capetele semicirculare, prevăzute cu câte un cârlig, patra orificii şi o crăpătură longitudinală, în mai multe locuri deteriorată, lung. 1 m, lăţ. max. 9,6 cm, lăţ. înspre capete 8,5 cm; b. centură din placă subţire, neomamentată, cu capetele lipsă, patru orificii, deteriorată înspre una dintre margini, lung. 78 cm, lăţ. 7,2-9,0 cm; c. două brăţări cu secţiunea pătrată, capetele boante, la una apropiate, la cealaltă suprapuse, diam. interior 6 cm şi 6,5 cm, gros. max. a barei 1 cm; d. două brăţări cu secţiunea rotundă, capetele boante, apropiate, ornamentate cu crestături uşor oblice, diam. interior 6 cm şi 6,5 cm, gros. max. a barei 0,7 cm şi 0,8 cm; e. brăţară cu secţiunea rotundă, capetele boante, ornamentate cu crestături dispuse pe grupuri, diam. interior 6,4 cm, gros. max. a barei 0,7 cm; f. brăţară cu secţiunea rotundă, capetele boante, suprapuse, ornamentată pe toată lungimea barei cu incizii transversale, diam. interior 6 cm, gros. max. a barei 1 cm; g. două brăţări cu secţiunea rotundă, capetele boante, apropiate, ornamentate cu incizii liniare, diam. interior 6,5 cm şi 6,1 cm, gros. max. a barei 1 cm; h. brăţară cu secţiunea rotundă, capetele boante, apropiate, ornamentată cu incizii liniare, diam. interior 6,6 cm, gros. max. a barei 0,9 cm; i. spadă de bronz cu lama în formă de frunză de crin şi mânerul terminat într-o cupă joasă, prevăzută cu un buton, ornamentată pe lamă şi pe ambele feţe ale cupei, lung. 56 cm. J. Hampel mai precizează că descoperirea, căreia îi mai aparţin, potrivit unor ştiri, încă trei brăţări, a ieşit la iveală în 1863 sau 1865, pe un teren arabil şi că, în afara ultimei piese, ce este în proprietatea lui I. Mihályi, toate celelate se găsesc la Liceul reformat din Sighetu Marmaţiei28. După T. Lehoczky, depozitul găsit la Călineşti în 1863 conţinea centuri de bronz, brăţări şi spade, iar piesele au ajuns în colecţiile lui I. Mihályi şi ale Liceului reformat din Sighetu Marmaţiei29. J. Pasternak aminteşte descoperirile de la Călineşti, citându-1 pe J. Hampel30, iar M. Roska vorbeşte, într-o lucrare din 1932, de aceeaşi descoperire ca de o dovadă, alături de tezauriil de aur de la Sarasău, a pătrunderii în Maramureş a unor importuri din Italia, fără a menţiona însă vreun obiect de aici drept argument pentru această concluzie31. în repertoriul apărut în 1942, acelaşi autor afirmă că din depozitul de bronzuri de la Călineşti, descoperit în 1863 sau 1865, au ajuns în colecţia Mihályi din Sighetu Marmaţiei 9 brăţări, o spadă cu cupă la mâner, lung. 55,2 cm, o bară de bronz, două cuţite, descoperirea conţinând încă, se pare, trei brăţări, dar şi că cele două centuri descrise de J. Hampel provin de fapt de la Câmpulung la Tisa32. K. Bemjakovic 26 Mihályi Manuscris, 10-11 (spada), 13 (celturile), 14-15 (centurile, secerile), 17 (turta). 27 ArchÉrt 10, 1876, 294; Magyarorvosok 1878, 164. 2" Hampel 1886 a, 73; idem 1892, 31 sq. N Lehoczky 1892, 147. 50 Pasternak 1928,174, nr. 18. 31 Roska 1932, 544. 32 Roska 1942, 88, nr. 48. Tot aici, autorul spune că în 1929 el a văzut doar spada şi o apărătoare de braţ. în mod cert, aceasta din urmă provine de la Belaia Cerkov (cf. Kacsó 1977a, 140, fig. 4,1).
