Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
Precizări cu privire la descoperirile de bronz din Maramureş 49 indică ca localitate de descoperire a depozitului Kaliny, aflată la nord de Tisa, şi următoarea compoziţie: o spadă cu cupă la mâner, două centuri ornamentate şi cinci brăţări, prima ajunsă în colecţia Mihályi, celelalte în muzeul din Sighet, de unde au fost duse la Budapesta şi Viena33. M. Rusu enumeră depozitul de la Călineşti căruia îi atribuie şi spada, printre cele ale grupului Moigrad-Tăuteu (Hallsatt B,)34, iar A. D. Alexandrescu descrie aceeaşi spadă ca fiind în compoziţia unui depozit35. Date consistente cu privire la descoperirile de la Călineşti sunt comunicate de către M. Petrescu-Dîmboviţa în monografiile despre depozitele de bronzuri din România36. în comparaţie cu versiunea românească, în cea germană apar mai multe date, din acest motiv rezum doar textul din această versiune. Se afirmă aici că în 1863/1865 au apărut la Călineşti două depozite, care nu mai pot fi reconstituite cu siguranţă, întrucât au ajuns în două colecţii. Spada nu aparţine depozitului şi este, probabil, o descoperire izolată. Din depozit se aflau în colecţia Liceului reformat din Sighet, în 1876, două celturi, două cuţite în formă de seceră, 12 brăţări şi o bară de bronz, din care o parte, de exemplu brăţările, a ajuns mai târziu în colecţia Mihályi. Se inserează apoi informaţii cu privire la descoperirile de la Călineşti, care ar fi fost furnizate de C. Kacsó, potrivit cărora este posibil să provină de la Călineşti un al doilea depozit, format din mai multe celturi, două seceri, patru plăci de centură, dintre care două aproape întregi, şi cele primite de la M. Rusu, după care spada cu cupă la mâner, un “căzănel italic” şi două celturi s-ar putea să provină dintr-o descoperire închisă (Ha B,). în literatura citată este menţionată, printre altele, lucrarea lui M. Roska din 1932, despre care se spune că ar fi singura în care este amintit “căzănelul italic”. I. Chicideanu atribuie spada cu cupa la mâner unui depozit37, iar T. Bader consideră, totuşi cu un semn de întrebare, aceeaşi piesă ca o descoperire izolată38. în legătură cu aceste descoperiri mi-am exprimat şi eu părerea în două ocazii. Având în vedere că majoritatea surselor de informaţii înşiră doar piesele apărute la Călineşti, fără a preciza caracterul lor, opinam la un moment dat că ar fi posibil ca brăţările de aici să fi constituit un depozit de sine-stătător39, iar în legătură cu spada cu cupă la mâner scriam că pare puţin probabilă apartenenţa sa la aceeaşi descoperire cu restul obiectelor cunoscute din această localitate, dar ea nu poate fi nici cu totul exclusă40. După cum rezultă din lungul excurs bibliografic, referitor la descoperirile de la Călineşti au fost furnizate informaţii contradictorii în privinţa anului de apariţie a pieselor, numărului şi felului acestora, şi au fost exprimate păreri divergente în legătură cu caracterul lor. în afară de I. Mihályi, care indică ca an de descoperire 1862, celelalte surse vorbesc de 1863 sau 1865, respectiv de o dată în jurul acestor ani. în privinţa numărului şi 33 Bemjakovic 1960, 355. nr. 32. 34 Rusu 1963, 192, nota 44 şi 208, nr. 8. 35 Alexandrescu 1966, 173, nr. 43. 3a Petrescu-Dîmboviţa 1977, 87; idem 1978, 116, nr. 123. 37 Chicideanu 1983, 11, nota 4. 38 Bader 1991, 149. w Kacsó, Mitrea 1976, nota 36. ® Kacsó 1977 a, 138 sq. 1
