Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)

Arheologie

Aşezarea slavă timpurie de la Lazuri

169

Material osteologic (nr. inv. 35.560; determinare efectuată de către dr. CI. Lisovschi-Cheleşanu, Universitatatea de ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj- Napoca): ______________________

specia

nr. fragmente

context

bovine

9

cuptor

ovi-caprine

4

*

cabaline

2

*

suine

1

*

Groapa nr. 8 (1993; secţiunea II, careurile 48-49; pl. 45/4; pl. LII/1)

Marcată iniţial Gr. 1/secţiunea II. Identificată la -60 cm, deşi se contura neclar încă la -55 cm. Formă relativ circulară în plan (D = 94 cm); pereţi uşor înclinaţi spre interior. Se adâncea cu 21 cm în stratul corespunzător epocii bronzului şi în steril. Umplută cu pământ negru-cenuşiu, spre fund parţial amestecat cu lut galben. Inventar:- Fragmente ceramice lucrate cu mâna, sigur din epoca romană.- Fragment din peretele unui vas lucrat cu mâna, pastă relativ compactă, degresată cu nisip, arsă la negru. Ornamentat cu linii trasate în reţea (incizie), înainte de ardere (pl. 45/5).- Maxilarul unui mistreţ, aşezat pe marginea sudică a gropii, aproape de gura ei.

Material osteologic (neinventariat; determinare efectuată de către dr. CI. Lisovschi- Cheleşanu)^^____________________________________________________________

specia

nr. fragmente

nr. prob. indivizi

vârsta

observaţii

suine

13

sigur 2 mistreţi

2-3 ani; 4 ani

ovi-caprine

3

arse

Datarea complexului rămâne nesigură, deşi ornamentul în reţea incizat pe unul dintre cioburi este identic celui de pe un fragment ceramic găsit în locuinţa la (pl. III/3)

Locuinţa nr. 8 (1994; suprafeţele 1, 4 şi secţiunea III; pl. XII; pl. XLIX)

Contur sesizabil la -37/40 cm, cu excepţia colţului vestic, unde se afla blocul de lut cruţat. A fost posibilă delimitarea clară a planului între -46/49 cm. Partea superioară a pereţilor cuptorului a apărut la -40 cm. Plan de formă patrată, laturile oscilează cu foarte mici diferenţe în jurul a 380 cm (suprafaţă totală de cca. 14,50 m2). Pereţii gropii erau bine păstraţii, fiind aproape verticali. Podeaua era orizontală, probabil iniţial bătătorită. Intrarea se afla, probabil, pe latură estică, în apropierea colţului nord-estic (opus cuptorului). Din profilul C-C, (pl. XII) rezultă că groapa locuinţei porneşte din stratul negru-cenuşiu situat imediat sub arătură, adică de la adâncimea medie de 25/30 cm. Adâncimea iniţială (nivelul podelei) trebuie să fi fost la cca. 70 cm.

în colţurile sudic şi nordic, pe fundul locuinţei, au fost delimitate două gropi de stâlpi, cu formă ovală în plan (groapa c: D = 26 cm; a = 11 cm; groapa f. D = 40 X 36 cm; a = 18 cm). Conturul altei gropi (b) a fost sesizat pe mijlocul laturii vestice, atât pe fundul locuinţei, cât şi pe peretele vertical (D = 36 X 28 cm; a = 13 cm, de la podea). Spre interior, în apropierea gropii e a fost delimitată gropa d, eventual două gropi întretăiate (D = 38 X 20 cm; a = 7/13 cm). Cu siguranţă au existat stâlpi în colţurile vestic şi estic, însă surprinderea lor n-a fost posibilă. Un indiciu interesant referitor la sistemul de sprijinire a acoperişului ar putea să-l ofere gropile nr 7 şi 8, situate în exteriorul gropii locuinţei, la 40