Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Restaurare şi conservare
404 Dora Paula Pascu prezente şi confirmate de către chimista Laboratoului Zonal Doina Boroş, pete provocate de produsul chimic - naftalină industrială. Pentru curăţirea şi îndepărtarea petelor s-au propus soluţii şi metode adecvate, dar rezultatul a fost o mare surpriză pentru toţi specialiştii. După tratamentele efectuate, petele şi-au accentuat culoarea iar la câteva piese nu numai că s-a accentuat spre brun, dar pânza a devenit friabilă, cu aspect carbonizat, cu lipsuri din material, sfaşiindu-se la o uşoară atingere (foto 1). Petele erau pe suprafeţe mari la poale, unde nu exista decor (foto 2), dar şi în zonele cu decor, aproape de umăr, pe mânecă (foto 3). ANAMNEZA FENOMENULUI DE DETERIOARARE Fenomenul a fost depistat în momentul efectuări controlului privind predarea gestiunii colecţiei respective. Piesele erau păstrate în saci de polietilenă. Peste fiecare cămaşă s-a presărat naftalină industrială. In sac au fost trei-patru cămăşi lungi. La o primă examinare piesele erau umede, îndoite, şifonate, cu cristale de naftalină prinse pe materialul textil. După îndepărtarea naftalinei, prin scuturarea şi perierea suprafeţelor, în zonele respective, care erau uşor colorate în gălbui, s-a accentuat culoarea. Zonele afectate au fost cele din zona decorului la umeri, la gât sau la poale, acolo unde a ajuns naftalina. Conservatorul muzeului, care a constatat de fapt această stare de lucruri, a solicitat intervenţia urgentă a specialiştilor din sectorul investigaţii şi restaurare textilă din cadrul Laboratorului Zonal de Restaurare şi Conservare din Cluj. Factorii care au contribuit la acest gen de deterioarare s-au dovedit a fi: factorul uman, factorul chimic, factorii de mediu. FACTORUL UMAN în cazul de faţă, factorul uman a avut rolul hotărâtor, deoarece avea toate elementele de care trebuia să ţină cont în momentul în care i s-au încredinţat spre păstrare piesele de patrimoniu. Spaţiul de depozitare Depozitul este situat la parterul clădirii, în aripa estică, cu orientare nord-sud, cu ferestrele spre nord, spre artera principală de circulaţie a oraşului, care este şi şosea internaţională, cu un trafic intens, ceea ce contribuie la poluarea atmosferică a oraşului, pe lângă noxele de tip urban. Situat deasupra unui subsol igrasios, cu pereţi care se macină şi care sunt umezi în permanenţă, parametrii microclimatici depăşesc limitele admise de normele conservării ştiinţifice, în spaţiul respectiv. în spaţiul respectiv s-au înregistrat valori ale UR de peste 80% de primăvara timpuriu până toamna târziu. Un examen al aeromicroflorei efectuat de către doamna biolog Aurelia Igna, a evidenţiat prezenţa în atmosfera depozitului a unui număr însemnat de germeni patogeni care depăşesc limitele admise de M.S./mc. Depăşirile fiind impresionante la sporii de mucegai. Naftalina a fost industrială, cu un procent mare de impurităţi: oxizi de fier, de sulf etc. Mecanismul reacţiilor chimice e greu de stabilit, dar există elemente care pot contribui la explicarea fenomenului.
