Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
196 Erdei Liviu Gheorghe pentru pierderea survenită de 3.404,10 K. ca: lipsa construcţiilor, preţul scăzut al cărămizilor, criza economică. Se cer economii. într-adevăr situaţia financiară a întreprinderii nu este cea mai bună, în urmă cu un an s-a contractat un împrumut de 53.000 K.". Pentru ieşirea din impasul financiar, se caută diversificarea producţiei, a materialelor de construcţie produse astfel: "... în acest an am manufacturiat ţigle pentru că stocul de anul trecut a satisfăcut piaţa... în acest an vom face ţiglele cu utilajele aflate în dotarea 27 noastră..." Este prima menţiune despre fabricarea ţiglelor în oraş. După cum reiese din afirmaţia de mai sus, au fost procurate instalaţii pentru producerea lor, respectiv, prese. Această preocupare denotă creşterea cerinţelor şi a necesităţilor pentru ţigle din partea populaţiei. Tot cu maşini se produc şi cărămizile pentru fântâni.26 27 28 Pentru a releva importanţa aceastei informaţii trebuie să amintim că la acel timp în Satu Mare majoritatea caselor îşi acopereau necesarul de apă din fântânile săpate în curte. Producerea dintr-o dată a unei mari cantităţi de cărămizi destinate acestora, 20.000 bucăţi, denotă marea ei căutare pe piaţă. La societate observăm o scădere simţitoare a capitalului de rezervă. în 1898 acest capital se ridica la suma de 54.225,34 K pe când în anul în curs, 1900, ea de abia totalizează suma de 13.433,08 K, diferenţa fiind de 40.971,26 K. Cu produsele fabricate se realizează un câştig de 18.282 K. dar mai rămâne în stoc o cantitate de cărămizi în valore de 11.669 K. Prin faptul că atât în bilanţul" Primei Fabrici de Cărămizi S.A " Satu Mare şi la " Prima Fabrică de Cărămizi cu Aburi S.A " Satu Mare găsim amintit pentru acelaşi an un stoc important de cărămizi nevândute, ne face să admitem, că criza economică devine tot mai acută. Marea căutare de care se bucură ţiglele pe piaţă reiese din faptul că cele 88.957 bucăţi ţigle produse în cursul anului au fost vândute până la ultima bucată. Stocul anului trecut era de 359.950 cărămizi. In cursul anului 1901 sau produs 2.056.000 bucăţi cărămizi din care 522.260 cu utilaje iar 1.147.000 manufacturate. Aproape toată producţia de cărămizi este vândută. Anul 1902 continuă să fie nefavorabil afacerilor, stagnează construcţiile, criza economică persistă, profitul anului in aceste condiţii este de numai 1.324,69 K. pe lângă un preţ de fabricaţie de 50.073 K. Se vând cărămizi în valore de 63.275,91 K. Producţia se intensifică si se ajunge ca în anul 1903 să se producă 2.037.000 bucăţi cărămizi. In anul acesta se încheie contractul de cartel 1 între cele două fabrici de cărămizi, contract de la care se aşteaptă mari rezultate. în proprietatea societăţii la această dată se găseau: terenuri şi imobile în valoare de 150.531,04 K; instalaţii în valoare de 24.971,29 K. toate acestea totalizând 175.502,33 K. sumă care depăşeşte cu mult suma investită în capitalul fundamental.29 Dacă facem o asemănare între afacerile celor două fabrici remarcăm că: pe când afacerile " Primei Fabrici de Cărămizi S.A " Satu Mare rămân prospere obţinându-se profituri, cealaltă întreprindere lucrează în deficit. Primul an de cartell nu a redresat afacerile " Primei Fabrici de Cărămizi cu Aburi S.A " Satu Mare , dar în anul următor roadele contractului încep să se arate, înregistrându-se un profit de 6.738 K. Se constată o creştere a producţiei. Se produc 2.820.000 cărămizi, cu 783.000 mai multe ca în anul anterior şi se obţin din vânzarea lor 77.774 K. Datorită epuizării terenurilor din imediata vecinătate a fabricii, societatea se vede nevoită să cumpere de la " Szatmári Takarékpénztár R.T " (Banca Casa de Păstrare Satu Mare S.A.) terenuri în valoare de 26 Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXVII 27 Arh. Na(., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXVII 28 Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXVII 29 Capitalul fumdamental era de 70.000 K.; iar la această dată diferenţa era de 105.502,16 K.
