Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Industria materialelor de construcţii 197 14.400 K.. în anul următor, 1905, se realizează cu 9.976 K. mai puţin profit ca în anul anterior. Cheltuielile de producţie se ridică la 41.593 K. 1900 1 20.001 "--------------------1-----------------------1----------------------1-----------------------1-----------------------1 0 200 400 600 800 1000 Creşterea numărului de cărămizi produse cu utilaje Rentabilitatea întreprinderilor nu era aceeaşi, în aceleaşi condiţii. Este o diferenţă în ceea ce priveşte capacitatea de producţie, profitul realizat. Pe când la " Prima Fabrică dr Cărămizi S.A." Satu Mare, se împarte 10 K. devidend pe acţiune, la " Prima Fabrică de Cărămizi cu Aburi S.A " Satu Mare se împart 7 K. devidend pe acţiune. Se constată o creştere sensibilă a cărămizilor produse cu utilaje, în 1900 se produceau 20.000 bucăţi, în 1901 se produc 522.260 bucăţi în 1902 530.000 bucăţi, 1904 ajungând la 900.000 bucăţi.30 Forţa de muncă utilizată în cea mai mare măsură este totuşi cea manuală, majoritatea materialelor de construcţie fiind produse prin manufacturiere. Utilajele şi maşinile pătrundeau destul de încet în această ramură a industriei mâna de lucru fiind mult mai ieftină şi rentabilă. Majoritatea muncilor erau efectuate de muncitori sezonieri, care erau angajaţi primăvara şi lucrau până toamna târziu, iar cărămizile făcute erau puse la uscat şi pe parcurs,, în decursul, iernii erau arse. In cursul anului 1905 S.C. " Prima Fabrică de Cărămizi S.A." parcelează şi scoate la vânzare terenuri aflate în proprietatea societăţii care erau socotite nefolositoare. Devine o practică curentă în activitatea societăţii ca în momente prielnice să scoată la vânzare prin licitaţie asemenea terenuri şi faptul că unele terenuri intră în zona de urbanizare a oraşului fac să fie o sursă importantă de venituri. Din aceste vânzări se obţin 13.560 K., pe lângă acestea anul 1905 este şi un an în deplină eferveşcenţă financiară: se fac investiţii pentru întreţinerea instalaţiilor şi utilajelor, pe de altă parte se răscumpără 200 bucăţi acţiuni, reducând capitalul fundamental de la 150.000 K.la 120.000 K. Dat fiind faptul că producţia fabricii era în continuă creştere şi produsele sale se bucurau de mare căutare pe piaţă, se obţin profituri din ce în ce mai ridicate. Reducerea capitalului fundamental nu influienţează cu nimic mersul afacerilor. Acţionarii puteau obţine venituri mai mari. Din bilanţul întreprinderii reiese "... că pe lângă un profit mai mic este posibil un devidend mai favorabil..." Profitul net al fabricii în anul 1905 este de 12.860 K. Consiliul de administraţie hotăreşte plata în continuare a 10 K. pe acţiune ca devidend ceea ce totalizează 8.000 K.. Reducerea capitalului fundamental prin răscumpărare de acţiuni este o măsură financiară de asigurare a dominaţiei unui anumit grup, care deţine majoritatea acţiunilor şi pe de altă parte obţinerea unui devidend mai mare. Se constată o concentrare a puterii financiare în mâna unui grup restrâns de persoane care dictau mersul afacerilor. în 1906 mai mult de jumătate din numărul acţiunilor se găsea concentrată în mâna a 12 persoane, o clauză a statutului 30Arh. Naţ., Fond Tribunal, Dosar de firme, CCLXVII
