Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
97 Pentru a avea o perspectivă cât mai completă enumerăm şi satele care au o populaţie mixtă sau sunt chiar rutenizate. Asupra acestui ultim aspect este dificil să ne pronunţăm definitiv- pe valea Neagului: Lipce şi Herince;- domeniul cetăţii Hust şi al familiei Kun de Rozsaly: Iza. Ocna Húst (Hustköz), Buştina (Bustyahaza), Săclânţa (Szeklencze), Crăiniceni (Mihalka), Duboşari (Szaldobos), Bărdani (Ujbărd), Săndorfalva şi Zlătari (Ötvösfalva);- pe valea Talaborului: Văinag, Domneşti (Úrmezö), Dănileşti (Dulfalva), Uglea (Uglya), Darva, Ciumuleşti (Csomanfalva), Drăgoieşti (Kövesliget) şi Talabor (Talaborfalva);- pe valea Târâşului; Criva (Kirva), Neagova (Nyagova), Arini (Irholcz), Nireşul de Jos (Alsó- Neresnicze), Nireşul de Sus (Felsö-Neresnicze), Găneşti (Ganya) şi Târnova (Kökényes);- pe valea Tisei; Lunca, Crăciuneşti, Bocicoi şi Remeţi;- pe valea Vişeului: Leordina (documentele atestă aici căsătorii mixte). Total: 31 sate. La sfârşitul sec. al XVI-lea existau deja 36 de sate întemeiate şi locuite de ruteni, precum şi 31 de sate cu populaţie mixtă, unele chiar complet rutenizate. Trebuie specificat că rutenii s-au aşezat în calitate de ţărani dependenţi, adică iobagi, pe proprietăţile unor nobili români maghiarizaţi şi maghiari. Imigranţii beneficiau o perioadă de câţiva ani de scutire de orice taxe fiind astfel favorizate noile întemeieri de sate-^ Colonizarea rutenilor este organic legată de procesul de constituire a domeniilor feudale. Aşezări masive de iobagi ruteni au loc pe proprietăţile nobililor care stăpânesc suprafeţe întinse, în special de-a lungul văilor, care permit atât accesul cât şi o exploatare a resurselor economice E interesant de relevat că aceşti mari proprietari sunt nobilii români maghiarizaţi, ca familiile Dolhenilor sau Bilceniior. Aceştia aveau proprietăţi şi în Bereg. unde procesul de colonizare a fost mai amplu şi feudalii respectivi cunoşteau deja avantajele economice. Pe de altă parte satele care intrau sub stăpânirea unor nobili maghiari, magnaţi ai regatului ca Pogány de exemplu, s-au rutenizat. Nobilii respectivi aveau experienţa domeniilor feudale din regiunile de origine. Conştientizând potenţialul economic al noilor proprietăţi maramureşene au fost direct interesaţi în întemeierea de noi aşezări. De remarcat că în satele româneşti din sudul Tisei unde existau mai mulţi proprietari cu posesiuni reduse şi nu era posibilitatea creării unui domeniu feudal, nu s-a petrecut acest proces de colonizare a rutenilor. The colonization of the Ruthenians in Maramureş ín XV-XVI**1 century (Summary) The immigration of the Ruthenians was a long proces with special implications on the historical evolution of the region of Maramureş. The Ruthenians were settled down as dependent peasants, both on the estates belonging to Romanian noblemen (e g. the Noblemen of Dolha, Bilke, Dragfy) and Hungarian noblemen (e.g. Pogány, Kun of Rozsaly). In XV-XVI^ century the Ruthenians founded 36 villages and they were settled down in other 31 villages, which initially inhabited by Romanian population and by time became inhabited by Ruthenians population. Through the colonization of the Ruthenians along the pedmontan and montan valleys were constituted the proper feudal estates and it was ensured an economic running of the region placed in the north of Tisa river. Note 1 R. Popa, Tara Maramureşului în veacul al XlV-lea. Bucureşti, 1970, p. 53-57 şi notele 57- 70. Vezi acolo şi bibliografia problemei. 2. Belay Vilmos, Maramaros meave társadalma és nemzetiségei. A meave betelepülésétől a XVIII század eleiéig. Budapesta, 1943, passim. 3. Supra, nota 1. 4. Ibidem, p. 57.
