Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
95 Această experienţă a fcst cont nuată cu succes ir: veacurile următoare Nou colonişti s-au aşezat în valea superioară a Neagului la nord de Boureni în veacul al XV-leu s-au întemeiat doua noi sate: Repedea (Ripyn ?) şi Câlăconi (KHécsényi). în partea inferioară a văii a fost întemeiat în aceeaşi oerioaca satin Vâlcele (Vizkoz) puţin mai la vest de Berezna. ceea ce indică o posibilă roire. completată ulterior prooabil cu coloniştii dm Bereg. Satul Poiana Uliului (Keselymezc: a fost întemeiat în partea inferioară a cnezatului Bilcenilor, dar la iniţiativa locuitorilor din Hust Biicenii s-au judecat cu cei din Hust pentru acest teritoriu, dar în sec al XVI-lea rămân ca proprietari orăşenii“^. Tot la iniţiativa acestora se va fi întemeiat şi Ocna Hust (Husztköz). Există posibilitatea cel puţin teoretic, ca în satele care au fost colonizate la iniţiativa oaspeţilor să fi existat şi locuitori unguri Dar cel puţin pentru perioada care ne interesează nu poate fi vorba de c comunitate maghiară închegată. Ar fi rămas urme cel puţin în funcţionarea bisericească, cum este cazul satului Domneşti^ Pe valea superioară a Neagului, proprietarii, acum Biicanii şi Dolhenii. au continuat colonizarea de ruteni în secolul al XVI-lea. mai ales în a doua jumătate a lui A fost un mare val de imigranţi căci s-au fundat satele: Moşneni (Vucskomezd) Tătaşca (Tyasca). Ricska. Iszka. Polyana. Recea (Hidegpatak). Răchiţa (Rekita). Lyakovecz O-Holyatin şi Ú)Holyatin^ Deci 10 sate pe parcursul unui secol Posibil ca unele să se fi format prin roire. dar marea majoritate sunt fundate de colonişti veniţi din Gaiiţia Această populare a văii superioare a Neagului a uansformat net regiunea. Drumul peste munţi spre Polonia a fost des frecventat. Zona a căpătat un statut aparte care s-a materializat in sec al XVIII-lea prin crearea unui noi ieraş, pur rutean. Verhovina. în legătură cu colonizările de pe valea Neagului trebuie puse şi cele de pe valea superioară a Talaborului în sec. al XV-lea a fost întemeiat Calocea (Kalocsa) tot de către Bilceni^S Regiunea nu a fost propice colonizărilor, căci în veacul următor a fost fundat doar Seini (Szinever). Acest ţinut al văilor superioare a Neagului şi Talaborului constituie o unitate organică în chestiunea colonizării rutenilor in Maramureş. O altă zonă propice întemeierilor de noi sate a fost valea superioară a Tise: Regiunea izvoarelor Tisei, triunghiul cuprins între c?!e două ramuri (Tisa Albă şi Tisa Neagra) şi creasta munţilor a aparţinut pană către sfârşitul sec al XV-lea de nobilii din Rona ele Jos. Dar Bartolomeu Dragfy şi-a .nsuşit ureptul de proprietate asupra acestui teritoriu, lăsându-l spre folosinţă nobililor -espectivi în schimbul unu> ceris şi r' unor obligaţi: militare. Probabil după răscoala lui Doia reprezentanţii fiscului de la Cămara din Coştiui au început să perceapă un cens de pe aceşti munţi, uneori cu forţa chiar. Dar valea Tisei a rămas în continuare a Dragfiestilor^. care- stăpâneau şi porţiunea de la Bocicoi la confluenţa izvoarelor. Acest teritoriu a aparţinut stăpânilor Bocicoiulu: Exista un drum de-a lungul văii care ducea în „terra Ruthenorum“, cum. spunea un nobil localnic în 1551 amintindu-şi de o călătorie făcută cu peste 30 de ani în urmă^ lată că exista o conştientizare a originii noilor colonşti: o ţară a rutenilor. Nu toţi nobilii percepeau realităţile politice, probabil doar marii feudali din zonă sau cei din anturajul căpităniei Hustului realizau existenţa statului polon. Cândva la mijlocul sec. al XV-lea a fost întemeiat primul sat în regiune. Raho. mai la sud de confluenţa izvoarelor Tisei Posibil să fi fost o colonizare întâmplătoare, nu intenţionată de sfăpânii Bocicoiului cai:; s-au succedat prea dos în această perioadă. Dar pornind de la această expenenţă. noii stăpâni ai domeniului Dragfieştil. au co’omzat doua noi sate: Trebusa. mult în sudul Rahăultii şi Kőrösmező, aproape de granit ', cu Galiba, şi au continua1, colonizarea în Raho^u Relieful accidentat nu a permis o colonizare mai Intensă Dar prin aceste trei suie era asigurată o utilizare a văii pe toată lungimea ei. în special exploatarea aşa-zisei regiuni Pădurea Neagră (Fekete Erde Silva Nigra) Aceşti colonişti au venit din Gaiiţia de peste murii. Pa abil în leoătură cu ei este şi colonizarea satului
