Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
192 la 19 persoane61. O altă întreprindere avea 19 angajaţi iar S.C. „Moara cu Aburi S.A “ Satu Mare avea angajaţi în 1910 un număr de 110 persoane din care: 10 funcţionari, 6 maiştrii, 94 muncitori6^. în industria morăritului din comitatul Satu Mare se aflau ocupaţi (individuali şi angajaţi împreună) în anul 1900 un număr de 752^ 1 persoane, iar în anul 1910 un număr de 3496O persoane, marea lor majoritate lucrând în micile întreprinderi individuale rurale cu un număr de personal ce varia între 1 şi 12 persoane. O concentrare mai mare se găseşte în oraşele comitatului în care se găseau angajaţi în industria morăritului la 1900 un număr de 239 persoane reprezentând 31,78 % iar la 1910 un număr de 256 persoane reprezentând 30,15 % din totalul celor ocupaţi în acesta industrie în comitatul Satu Mare. Dintre aceştia în celelalte oraşe ale comitatului erau angajaţi la 1900 43 51 % iar 56.48 % în Satu Mare, ia 1910 în oraşele comitatului 39,06 % iar 60,93 % din angajaţi se găseau în municipiul Satu Mare care lucrau în cele 7 întreprinderi de morărit. Din întregul personal angajat în industria morăritului din comitat în municipiul Satu Mare lucrau în 1900:17,95 %, iar la 1910' 18,37 % dintre aceştia, iar la S.C. „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare în 1900: 14,62 %, iar la 1910: 12,95 %. Dintre angajaţii din industria morăritului din Satu Mare în 1890: 87,50 % în 1900: 81,48 % la 1910: 70,51 % lucrau la „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare Variaţia numărului angajaţilor din ind. morăritului în comitatul Satu Mare în 1900-1910 . Odată cu trecerea conjuncturii economice nefavorabile, cauzată de producţia agricolă foarte slabă a anilor precedenţi, cu creşterea mare a preţurilor cerealelor, în anul 1911 afacerile S.C „Moara cu Aburi S.A." Satu Mare sunt din nou prospere materia primă trebuie adusă din alte comitate. Totuşi după profitul realizat se poate împărţii un devidend de 16 K pe acţiune. Anui următor este şi mai prosper cu toate condiţiile precare descrise în mod foarte dramatic în darea de seamă pe anul 1912:....Se părea că va fi o recoltă de excepţie, dar timpul nefavorabil a distrus nu numai speranţele noastre ci şi a celora care au trudit pentru realizarea produselor pământului, a gospodarilor care credeau că rodul ce se prezintă va asigura un venit mare şi sigur. De la mijlocul lunii august a plouat, cu mici pauze, aproape continuu până la sfârşitul anului, împiedicând strângerea recoltei ce aştepta în cruci pe câmp, iar treieratul mergea foarte greu fiind întrerupt de ploaie săptămâni în şir, drumurile erau impracticabile din care cauză transporturile eru imposibile...“63. Profitul de 65 286,80 K. cu 3.555,80 K. mai mare decât în anul anterior, permite un devidend de 18 K. pe acţiune. Criza economică din 1913 loveşte şi industria morăritului dar nu în aşa măsură cum a afectat celelalte ramuri industriale. Tarifele la transportul feroviar în cursul anului 1913 au fost majorate de mai multe ori consecutiv63. Unele mori în timpul crizei îşi schimbă
