Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
216 Carol Karácsonyi 22-Pentru acoperirea acestor lucrări, Sindicatul a împrumutat o sumă de 13,73 milioane de coroane. Din acest împrumut au fost acoperite cheltuielile de executare a lucrărilor, ratele de amortizare a dobânzilorscadente până la sfârşitul lunii iunie 1899 (33). Consecinţele asanării. în urma secării acestei mlaştini a fost scoasă de sub ameninţarea permanentă a inundaţiilor o suprafaţă de 93 000 ha. A fost desecat şi transformat totodată un bazin mlăştinos cu o suprafaţă aproximativă de 26 000 ha. Terenurile desecate s-au dovedit a fi foartefertile. în acelaşi timp s-au produs o serie de modificări geomorfologice,, hidrologice şi pedologice pe teritoriul asanat. Astfel nivelul hidrostatica pânzei freatice a coborât substanţial. Pe terenurile cu forme de microrelief negative această pânză rămânea totuşi aproape de suprafaţă, astfel că aceste staţiuni au fost folosite ca păşuni, respectiv fâneţe. Pe baza experienţei gospodarilor s-a stabilit, că adâncimea optimă a pânzei freatice a teritoriului fostei Mlaştini Ecedea este de: 50 cm pentru fâneţe, 75 cm pentru păşuni, 90 cm pentru terenuri de cultură (11). Asigurarea nivelurilor menţionate s-ar putea face prin drenaj reglabil, ceea ce ar presupune că, primăvara adâncimea pânzei freatice ar trebui coborâtă sub 1 m. în urma asanării, pe teritoriul fostei Mlaştini Ecedea au apărut culturi agricole noi. Pe lângă cartofi, sfeclă şi porumb, s-a extins cultura cânepii. A fost construită o fabrică de cânepă, respectiv una de spirt şi amidon în comuna Berveni. Fabrica de cânepă există şi azi, iar cele de spirt şi amidon au fost distruse în urma incendiului din anul 1919 (33). Apariţia unor noi obiective industriale şi a unor noi cătune, a fost urmată de amenajarea unui drum pietruit ce trecea prin Berveni şi a fost construită o cale ferată în direcţia Cămin—Berveni. Au fost săpate şi o serie de puţuri pentru fântâni, pe alocuri cu o adâncime de- 80—100 m, pentru a obţine apă potabilă sănătoasă. Din punct de vedereigienic acest fapt avea o importanţă deosebită, dacă luăm în considerarefaptul că, în urma epidemiei de holeră din anul 1873, numai în satul Berveni au decedat 143 de persoane (59). în urma dispariţiei Mlaştinii Ecedea prin asanare, a apărut o nouă. unitate geomorfologică, numită în continuare Câmpia Ecedea. în sfârşit, mai este de menţionat faptul că, dispariţia Mlaştinii Ecedea nu s-a bucurat de o apreciere unanimă în rândurile populaţiei din zonă. Astfel, în primul rând, cei săraci, lipsiţi de pământ, au fost frustaţi de unele posibilităţi de a asigura existenţa lor, prin dispariţia peştilor, a vânatului, precum şi a materialelor folosite în construcţii şi cu alte scopuri de uz casnic, pe care odinioară mlaştina le asigura cu belşug. Primul sediu al Sindicatului Ecedea, care coordonează în continuarelucrările de hidroameliorare, era în oraşul Cărei. Deoarece apele mari care s-au succedat în această zonă după asanare nu au produs inundaţii, s-a dovedit că lucrările executate, în mare corespund scopului propus. S-au constatat totuşi unele neajunsuri, în special ceea ce priveşte conducerea apelor interne din partea sudică a: zonei.
