Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
3 Un decret imperial din anul 1763 135 rânduiala legilor şi dreptăţii despre ei însămnarea faptelor sau ineviziţie. . Al treilea punct prevedea spânzurarea celor vinovaţi de fugă. Al patrulea şi al cincilea prevedea pedepsirea tăinuitorilor, fugarilor, mai ales ai celor fugiţi din „slujbă cătănească“. Recidiva putea atrage pedeapsa capitală. Al şaselea punct, se ocupa de cei ce plecaseră din ţară fără voie şi se reîntorceau, ei trebuind „să se prinză ... şi să se judece“. Cu toate pedepsele draconice pe care le cuprindea, decretul nu a avut prea inult efect, fuga iobagilor continuând şi după această dată. Iii aceste condiţii Curtea de la Viena, în spiritul ideilor iluministe ale secolului a căutat noi căi de reglementare a acestei situaţii, în şirul acestora înscriindu-se şi cele două mari reglementări urbariale din timpul Măriei Tereza şi Iosif al II-lea. UN DECRET IMPERIAL EN LANGUE ROUMAINE DE L’ANNÉE 1763 (Resumé) Le décret présenté essaie de stopper un phénoméne de la deuxiéme partié du régne de l’impératrice Maria Tereza, qui avait pris des proportions inhabituelles dans l’histoire de l’Empire des Habsbourgs, c’est-ä-dire la fuite des paysans serfs dans d’autres pays et sortont en Moldavie et Valachie. Vis-á vis de cette situation la Cour Impériale essaie d’instituer des mesures dures contre les fuyards,. mesures qui ne vont pas diminuer le phénoméne, obligeant Vienne â agir plus fermement en faveur des paysans serfs.
