Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)

Istorie

7 Contribuţii la istoricul dezvoltării mineritului 107 crările de exploatare miniere au fost reluate de urgenţă, dar nu şi insta­laţiile pentru extragerea argintului. Produsele extrase din abataje au fost din nou preschimbate sub formă de minereu sortat şi de şlicuri. Devalorizarea argintului de pe piaţa mondială a contribuit şi ea la ne­­rentabilitatea mineritului de la Turţ. După ce fostul arendator Juhász în anul 1880 a renunţat la reînnoirea contractului de arendare, acest con­tract se încheie de câţiva dintre vecinii angajaţi, în frunte cu János Vir­­lits. Este o încercare de disperare a celora care, în deceniile din urmă, în apropierea minelor şi-au făcut case şi s-au stabilit aici cu familiile lor şi acuma au rămas fără nici un câştig. Lucrările de exploatare au fost reluate din nou, dar rezultatele dorite au întârziat să mai apară. înca­sările făcute în urma produselor preschimbate, chiar şi după aprecierile căpitanatului minier, au fost scăzute, acestea nu au permis reangajarea nici celor 26 de persoane, care la .această dată încă mai făceau parte din casa frăţească. In consecinţă, după tergiversări ce au durat un deceniu, cu data de 2 februarie 1882 casa frăţească (după o existenţă de peste 30 de ani) a fost lichidată, cei îndreptăţiţi şi-au reprimit câte ceva din creiţarii lor depuşi cu. trudă în trecut,60 . în toamna anului. 1884 contractul dé arendare încheiat de Virlits şi asociaţii săi a fost radiat şi din punct de vedere formal de către eăpi­­tănatul minier. In decurs de un deceniu şi jumătate ..se vor face mai multe încercări pentru reluarea unei intense, activităţi de exploatare a minelor metalifere din Turţ. Astfel în anul 1890 ne reîntâlnim cu vechiul arşnT dator Ferenc Juhász care va face şi unele preschimbări. Această încercare se va relua şi în anul 1893 şi după care, cu mici întreruperi, va fi con­tinuată până în anul 1901. Dar de o exploatare sistematică' nu "se mai poate vorbi. Perimetrele miniere de la Turţ în această perioadă vor fi deja în proprietatea lui Béla Miké iar ulterior a lui Valeria Leuba, ambii din Baia Mare. Aceasta din urmă însă nu va mai face nici o preschimbare de produse, activităţile sale până în preajma primului război mondial se vor rezuma la strictele lucrări de întreţinere şi de conservare.61 Zonele limitrofe cu Turţul, hotarele satelor Batard (înspre Vest) şi Cămărzana (spre Est) au stat şi ele în atenţia mineritului. Batardul apare în documentele noastre relativ târziu. In jurul anu­lui 1,840 numitul Lajos Kovács,62 în zona denumită Groapa Mare, a săpat o galerie ajutătoare cu lungime de 38 stânjeni, sub o altă galerie veche părăsită, cu speranţa redescoperirii filonului exploatat cu „peste 100 de ani în urmă“. Ajungând însă sub galeria veche a dat de steril, motiv pentru care a renunţat la continuarea lucrărilor. Acest perimetru în aprilie 1848 va fi. reconcesionat inginerului Josef Bencze, obţinând teri­toriul sub numele de „Sf. Maria Mare“ (Nagyboldogasszony). Anterior 60 Ibidem, act nr. 1270/1876, 2090/1879; 1217 şi 1790/1880, 1624 şi 1776/1881;. 385/1882 şi 1132/1884. C1 Ibidem, act lir. 306/1890, 362/1911 şi 758/1912. Vezi şi situaţia anexa 2. 62 Cu numele lui ne-am mai întâlnit la Turţ şi îl vom găsi prezent şi la Bixad, Vama şi în special la Moişeni, dar el este acela care în cererea depusă în anul 1836 pentru „munţii Bradului“ de la hotarul comitatelor Satu Mare şi Maramureş,, „în valea pârâului al doilea al satului Remeţi“ pe culmi, pomeneşte de vechile mine ale lui Rákóczi pomenite în datina populară. Vezi: Inspectoratul geologic­­maiiéi Baia Mare, acte concesionale nr. 2557 şi 3947/1836.

Next

/
Oldalképek
Tartalom