Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
96 6 tor în Tur la 1828, un haiduc (hajdú) în persoana lui Alexandru Făncuţ din Comlăuşa la 1711, pe Ştefan Bandra din Comlăuşa îl găsim în calitate de chelar al baronului Paul Perényi la 1725, un herghelegiu al contelui loan Teleky tot în Comlăuşa, un diac Petru Chiş în Tarna Mare, zilieri evrei (sidó) în Tur şi Vama, ciobani, servitori şi, în mai toate satele, câte 2—3 „miserabilis“. Fluctuaţia supuşilor a fost mare şi permanentă, însoţită mereu de părăsirea locuinţelor şi sesiilor. La 1569 Lechinţa e complet pustie, la 1574 Gherţa Mică număra 3 sesii pustii, Tămăşeni 4, Turţ 7. Peste două secole, în Prilog ei'au 20 de sesii pustii, în Tur 24, în Vama 12. In conscripţia regnicolară din 1828 găsim o menţiune referitoare la satul Vama, potrivit căreia pământurile de aici au rămas pustii şi nelucrate din cauză că au pierit foarte mulţi locuitori „cu prilejul foametei din urmă“39. După marea invazie turco-tătară din 1717, întâlnim în satele din Ugocea numeroase case pustii: în Tarna Mare 12, în Comlăuşa 7, în Batarci 10, în Valea Seacă 3 ş.a.40. Casele supuşilor erau mici şi sărăcăcioase, aidoma stării materiale a acestora. Conscripţiile din 1828 cuprind şi informaţii de această natură. în Prilog, se arată într-un document, „locuitorii sunt români, în general săraci, locuinţele aduc mai mult a cocioabe decât case“41. In Tur casele sunt din lemn necioplit şi lipite cu lut42, în Vama ele sunt construite din lemn sau trestie lipită cu lut, iar un număr de 3 iobagi locuiesc în bordeie de pământ43. Pentru a-şi procura cele necesare traiului, iobagii din satele Oaşului se angajau, pe bani, la arat şi semănat în Satu Mare, cărăuşeau sare de la Sighet la casa sării din Satu Mare sau lucrau viile din Seini, Livada şi Oraşu Nou. Adesea cumpărau produse de la Satu Mare şi le revindeau, cu câştig, la târgul din Sighet. 2. SARCINILE SENIORIALE Censul. Conscripţiile dicale ale Ugocei din anii 1567 şi 1574 înscriu şi cele 8 localităţi din Oaş, respectiv porţile impozabile după care se percepea darea, fără a se face precizări asupra cuantumului acesteia. Astfel, satul Batarci e înscris cu 2 porţi întregi (integra porta) şi 1 jumătate de poartă (media porta), Bocicău cu 1 jumătate de poartă, Gherţa Mică cu 2 porţi întregi, Gherţa Mare cu 2 porţi întregi, Tarna Mare cu 5 porţi întregi şi 4 jumătăţi de poartă, Tămăşeni cu 5 porţi întregi şi 6 jumătăţi de poartă, Turţ cu 2 porţi întregi şi 1 jumătate de poartă, Valea Seacă cu 2 pdrţi întregi.44 Cele 8 sate constituiau fiscal 20 de porţi întregi şi 13 jumătăţi de poartă. Facem precizarea că, în Ugocea, poarta întreagă era echivalentă cu un iobag cu sesie întreagă, iar o jumătate de poartă cu un iobag având o jumătate de sesie. După poarta întreagă se percepe o dica. Erau scutiţi de la impuneri juzii, pe durata unui an cât deţineau funcţia, voievozii, săracii, supuşii cu case arse (aedes combustae) sau care şi-au ridicat case noi, de regulă pe o durată de 5—6 ani, libertinii, cârciumarii, morarii, ciobanii, soldaţii lăsaţi la vatră, me- 33 * * * * 33 Ibidem, dos. nr. 1825/1828. 40 Ibidem, dos. nr. 940/1718. 41 Ibidem, dos. nr. 1447/1828. 42 Ibidem, dos. nr. 1773/1828. 43 Ibidem, dos. nr. 1825/1828.
