Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
7 97 seriaşii şi acei miserabilis. Cele 11 sate din „părţile Oaşului“, aparţinând marelui domeniu al cetăţii Satu Mare, dădeau împreună, potrivit urbanului din 1592, cens de Sínmartin 18 florini.45 Supuşii familiei Dragffi •din „portio“ Oraşu Nou, respectiv 3 coloni cu sesie întreagă, 22 coloni cu jumătăţi de sesie şi 3 coloni cu treimi de sesie, plăteau cu titlu de cens 10 fl. 44 denari la Sínmartin, iar cei ai familiei Báthory, 10 coloni cu sesie întreagă şi 2 jeleri cu casă, plăteau 4 fl. 30 denari. în restul „porţiei“ mai era în uz fertonul de Sîngeorz 17 d. de sesia întreagă şi fertonul de Sânmartin 18 d. de sesia întreagă46. în Prilog erau aceleaşi obiceiuri (eadem consuetudine) ca şi în Oraşu Nou.47. La 1690 târgul Oraşu Nou era dator să dea în contul censului de Sínmartin câte 1 fl. sau, în schimb, 3 găleţi de vin de fiecare colon cu sesie întreagă.48 Satele din Oaş, înglobate în comitatul Ugocea, erau obligate, după cum reiese din urbariile întocmite în anii 1622, 1628 şi 1690, la un cens variind între 50 d. şi 1,24 fl. de iobag.49 în cursul secolului al XVIII-lea informaţiile privitoare la cens sunt puţine şi adesea confuze. De multe ori figurează laolaltă cu daturile sau slujbele. Unii nobili pretindeau de la supuşii lor din Vama o taxă anuală, scutindu-i în totalitate de orice alte obligaţii. Alţii pretindeau anual suma de 6 fl. de iobag şi slujbe doar pe lângă moara alodială. Iobagul văduvei lui Petri Zoltán a plătit o taxă de 40 fl., fiind scutit timp de 10 ani de alte prestaţii.50 Iobagii din Tur ai contelui Anton Károlyi plăteau cu titlu de „bani de haiduci“ (hajdú pénz) câte 17 creiţari.31 Am întâlnit suficiente cazuri de sesii rămase pustii, dar folosite de către iobagi sau mici nobili, desigur, în unele cazuri, în schimbul unei taxe băneşti. Prin introducerea urbanilor în anii 1774—1775 censul a fost fixat, atât pentru iobagi cât şi pentru jeleri, la 1 fl. anual, indiferent de mărimea sesiei, perceput după intravilan. în conscripţiile regnicolare din 1828 găsim înscrise în Prilog 54 de case, în Tur 66 de case, iar în Vama 29 case impozabile (Domus a quibus Census solvitur). în cazul localităţii Vama există menţiunea că în anul 1827 au ars 38 de case52, acestea fiind scutite de cens. Fiind o prestaţie seniorială, un drept privat al stăpânului de moşie, censul apare şi în satele din Oaş sub felurite denumiri, valori, perceput după mărimea sesiei, a intravilanului, numărul vitelor ş.a., rămânând în genere o dare bănească, ce nu înregistrează creşterile spectaculoase lesne sesizabile la celelalte genuri de prestaţii. Daturile-Darurile. Sunt de regulă obligaţii în natură, uneori răscumpărate în bani, care vin să secondeze censul, să completeze dijmele sau chiar robota. La 1569 fiecare colon din cele 11 sate oşeneşti ale do-44 Szabó István, op. cit., p. 138—139. 45 Géresi Kálmán, op. cit., p. 537. 49 Ibidem, p. 535—536. 47 Ibidem, p. 540. 48 D. Prodan, Iobăgia în Transilvania în sec. XVII, voi. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, p. 141. 49 Szabó István, op. cit., p. 187. 50 Arh. St. Satu Mare, fond Tribunalul judeţean Satu Mare. Acte urbariale, dos. nr. 1823/1772. 51 Ibidem, dos. nr. 1770/1772. 52 Ibidem, dos. nr. 1825/1828. 7 — Studii şi comunicări, IX—X
